Valul de nemulțumiri din sectorul bugetar ia amploare. Marți, 8 iulie 2025, protestele continuă în mai multe orașe din România, cu participarea angajaților din Casele de Pensii și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), afectați de tăierile de venituri prevăzute în pachetul de măsuri fiscal-bugetare promovat de Guvernul Bolojan și asumat luni în Parlament.
Angajații din Casele de Pensii și MIPE continuă protestele în România
La Casele de Pensii, angajații au declanșat proteste încă de la primele ore ale dimineții, începând cu ora 8:30, manifestându-și public nemulțumirea față de condițiile grele de muncă, lipsa infrastructurii necesare și scăderea veniturilor. Ionuț Marinescu, președintele Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la Blocul Național Sindical (BNS), atrage atenția că protestele vor continua zilnic pe parcursul acestei săptămâni și avertizează că, în lipsa unor măsuri corective din partea autorităților, nu este exclusă declanșarea grevei generale.
„Printre nemulțumiri se numără condițiile de muncă ale lucrătorilor din Casele de Pensii și tăierea veniturilor. Nu avem aplicații informatice, nu avem sedii corespunzătoare, iar în unele birouri lucrează câte 10-12 persoane, în condiții care depășesc cu mult normele legale. Este un semnal de alarmă pe care îl tragem. Nu mai putem continua în aceste condiții”, a transmis Ionuț Marinescu.
Acesta subliniază că salariile din sistemul caselor de pensii sunt printre cele mai mici din sectorul public, deși angajații gestionează un volum uriaș de muncă și au responsabilități esențiale pentru milioane de pensionari.
În același timp, în fața sediului MIPE din București, protestează și angajații din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, organizați prin Sindicatul MIPE Normalitate, și ei afiliați la BNS. Sindicaliștii denunță măsurile legislative care ar reduce cu până la 30-40% veniturile angajaților implicați în implementarea și monitorizarea fondurilor europene.
„Am transmis deja o adresă către mai mulți membri ai Comisiei Europene, avertizând asupra riscurilor privind capacitatea României de a gestiona fondurile europene în condițiile în care personalul de specialitate este descurajat și supus unei reduceri drastice de venituri”, se arată într-un comunicat al sindicatului.
Proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare prevede limitarea sporului salarial acordat personalului implicat în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile de la un maximum de 50%, la cel mult 35%. Această măsură este percepută ca o lovitură directă la adresa specialiștilor care contribuie la atragerea și implementarea fondurilor europene, esențiale pentru dezvoltarea economică a României.
Sindicaliștii din sănătate, administrație și educație au ieșit în stradă
Angajații MIPE au mai organizat proteste și săptămâna trecută, atât în sediul ministerului, cât și în Piața Victoriei, exprimându-și nemulțumirea față de măsurile de austeritate. Pe lângă menținerea nivelului actual de salarizare, sindicatul solicită crearea unei familii ocupaționale distincte pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene, recunoscând astfel importanța și complexitatea muncii lor.
În paralel, sindicaliști din sănătate, administrație și educație își exprimă la rândul lor opoziția față de pachetul de măsuri fiscale. Angajații din sănătate și administrație critică diminuarea sau eliminarea unor sporuri, în timp ce cadrele didactice se declară împotriva creșterii normei didactice.
Mai mult, măsurile de austeritate vor avea efecte generale resimțite de populație: introducerea contribuției la sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, scăderea burselor pentru elevi și studenți, dar și posibila creștere a TVA. Într-un climat deja tensionat, tot mai mulți cetățeni se întreabă cine va plăti nota de plată a redresării fiscale.
Reacțiile din rândul populației sunt împărțite. Unii înțeleg necesitatea unor măsuri ferme pentru echilibrarea bugetului, dar critică modul în care acestea sunt aplicate, lipsa de echitate și faptul că sacrificiile sunt cerute în principal de la angajații cu venituri mici și medii, în timp ce pensiile speciale sau alte privilegii rămân neatinse.
În acest context, liderii sindicali atrag atenția că România se apropie de o nouă criză socială, dacă autoritățile nu încep un dialog real cu angajații din sectorul public și nu corectează inechitățile din noul pachet de măsuri fiscale. Deocamdată, protestele continuă, iar presiunea socială crește de la o zi la alta.