Vânzări foarte slabe la Târgul de Blănuri din Iași. Comercianții disperați fac reduceri uriașe: „Suntem nevoiți să scădem prețurile”

Deși adună zeci de comercianți din toată țara, Târgul de Blănuri și Haine de Piele din Iași pare să piardă teren de la un an la altul. Oamenii vin, se uită, probează, dar nu cumpără. Chiar și în plin pelerinaj la Sfânta Cuvioasă Parascheva, vânzările rămân dezamăgitor de mici, spun participanții

Târgul de Blănuri și Haine de Piele a revenit la Iași odată cu Sărbătorile Iașului, însă atmosfera de altădată pare să se fi risipit. Deși evenimentul adună zeci de comercianți din toate colțurile țării și oferă o gamă variată de produse confecționate din materiale naturale, de la haine elegante din blană până la accesorii din piele, interesul vizitatorilor este tot mai scăzut. Prețurile variază semnificativ, în funcție de model și material, iar ofertele sunt diverse. Hainele de blană sunt vedetele târgului, cu valori ce pornesc de la 1.500 de lei și ajung până la 4.500 de lei pentru modelele de top, realizate din bizon, nurcă, vulpe sau oaie, ori pentru gecile cu puf natural. Vestele din piele se vând cu 300-400 de lei, iar cojoacele pentru copii ajung la 500 de lei. Pentru cei care caută articole mai accesibile, se găsesc șepci între 50 și 150 de lei, mănuși din piele între 50 și 80 de lei, portofele între 80 și 150 de lei, iar curelele între 40 și 60 de lei.

„Oamenii vin să se roage, nu să cumpere”: comercianții spun că interesul scade de la an la an la Târgul de Blănuri din Iași

Pentru unii dintre participanți, Târgul de Blănuri din Iași a devenit o tradiție, însă nu una profitabilă. Maria, o femeie din Târgu Mureș, care participă de cinci ani, spune că ediția din acest an este cea mai slabă de până acum.

„Anul acesta e mai slab față de anul trecut. Și anul trecut a fost slab, dar acum e și mai slab. Oamenii vin acum la Iași să se roage la Sfânta, nu să facă cumpărături. Ei vin, se uită, probează, dar nu cumpără. Poate până la sfârșitul evenimentului vor veni mai mulți, dar nu știu ce să zic, e din ce în ce mai slab de la an la an. Dacă continuă așa, suntem nevoiți să scădem seminificativ prețurile”, a povestit Maria Curlan.

Comercianții pun lipsa de interes pe seama schimbărilor din obiceiurile de consum și a situației economice tot mai dificile. În ciuda faptului că prețurile nu au crescut considerabil față de anii trecuți, clienții sunt tot mai reticenți să investească în haine de blană sau piele. Mulți preferă să admire articolele expuse, să probeze, dar să plece fără să cumpere.

Adriana, o femeie venită din Bistrița, confirmă că vânzările merg mai prost decât în trecut.

„Produsele sunt făcute de noi, suntem producători. Sunt produse din bizon, nurcă, vulpe, oaie, și prețurile variază de la 1.500 la 4.500 de lei, depinde ce îți dorești. Anul acesta e puțin mai slăbuț momentan, dar avem încredere în zilele ce urmează”, spune Adriana, femeia din Bistrița.

Vânzări în declin, competiție crescută și vizitatori tot mai puțini

La fel ca în anii anteriori, târgul se bucură de o prezență diversă, însă comercianții recunosc că publicul e mai puțin numeros. Irina Madzerini, venită din Republica Moldova, participă pentru al patrulea an consecutiv și observă o scădere clară a traficului încă din primele zile.

„Noi venim aici de patru ani, suntem producători și avem propriile produse: geci cu puf natural, iar prețurile sunt peste 500 de lei. Noi abia am venit, nu putem spune ceva despre oameni, decât că sunt puțin mai puțini decât anul trecut la această oră. Dar cine știe? Poate pentru că e și pelerinajul acum. Vedem zilele următoare”, a spus Irina Madzerini.

Unii comercianți consideră că popularitatea în scădere a blănurilor naturale reflectă o schimbare de mentalitate. Tot mai mulți clienți, în special tineri, preferă materialele sintetice sau alternativele ecologice. Alții dau vina pe climatul economic, spunând că oamenii nu mai sunt dispuși să cheltuie mii de lei pe o haină, oricât de luxoasă ar fi aceasta.

Târgul este deschis până pe 15 octombrie, iar comercianții speră ca, măcar în ultimele zile, vremea rece și fluxul de pelerini să aducă mai mulți clienți la tarabe.