Vasile Astărăstoae vorbește despre cazul de la CFR Cluj: „Marja de eroare este foarte mare: 30%!“

Profesorul Vasile Astărăstoae, fost preşedinte al Colegiului Medicilor afirmă, vorbește despre cazul de la CFR CLuj, unde 23 de persoane declarate iniţial pozitive la testarea pentru COVID-19 au fost declarate negative a doua zi. De fapt, acestea nu au fost infectate, datele fiind alterate de lipsa de aparatură şi de personal calificat pentru a opera aceste teste PCR.

„PCR-ul se face într-un laborator de biologie moleculară cu o anumită tehnică de genetică moleculară. Este o tehnică foarte dificilă, nu înseamnă că dacă ai un aparat, ai băgat proba şi ai rezultatele. Rezultatele depind de modul corect de prelevare, de modul corect de prelucrare şi de modul corect de interpretare.

Laboratorul molecular trebuie acreditat de o instituţie independentă, care verifică rezultatele periodic şi abia după aceea poţi avea o anumită credibilitate. În acelaşi timp, aceste laboratoare trebuie să aibă personal atestat în genetică molecular“, spune Vasile Astărăstoae.

Vasile Astărăstoae vorbește despre cazul de la CFR Cluj: Nu sunt 130 de laboratoare în România!

Fostul preşedinte al Colegiului Medicilor nu crede informația dată de Ludovic Orban, potrivit căruia în România sunt 130 de laboratoare.

„Eu mă îndoiesc! Când a început pandemia, din cunoştinţele mele, erau 6 laboratoare cu personal atestat. Poate erau mai multe, să zicem 10, dar la DSP-uri nu figurau mai multe. Iar în sistemul privat erau 1-2, poate 3, dar în niciun caz 130. În aceste condiţii, marja de eroare care şi aşa este mare, de 4% la această metodă (de regulă la o metodă de laborator se acceptă o marjă de eroare de maxim 1%), această marjă de eroare creşte exponenţial“, precizează Vasile Astărăstoae.

Profesorul Vasile Astărăstoae este foarte circumspect cu privire la rezultatele acestor testări, mai ales că pe baza unor astfel de testări o serie de persoane pot ajunge într-un mediu în care virusul este foarte concentrat. Astărăstoae face referire la asimptomaticii care sunt minim 48 de ore internaţi într-un spital COVID.

Important este modul în care probele sunt recoltate şi prelucrate

Potrivit fostului preşedinte al Colegiului Medicilor, posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt recoltate şi prelucrate.

„Fals negative apar atunci când concentraţia de virus este mică şi tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie şi replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate şi personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”, precizează Astărăstoae.

Autoritățile nu au gestionat bine pandemia de COVID-19

Profesorul Vasile Astărăstoae critică modul în care autorităţile au gestionat situaţia pandemiei de COVID-19, spitalele fiind aglomerate cu pacienţi asimptomatici.

„Peste tot în lume se analizează şi internează cazurile simptomatice şi cazurile critice. Cât timp sistemul de sănătate poate să le acopere nu este nicio problemă. Ideea e ca sistemul sanitar să nu colapseze. Focarele majore sunt în case de bătrâni, în case de copii şi în spitale. Nu am văzut un focar major la o tearsă, la o cabană, la o staţiune.

Măsurile trebuiau de la început diferenţiate pe baza acestor elemente ştiinţifice, unde sunt focare, unde este personal calificat şi laborator acreditat”, a afirmat Vasile Astărăstoae.