Verificarea datelor bancare ale unei persoane în cadrul unui control fiscal ridică probleme importante privind respectarea dreptului la viață privată. Accesul autorităților la informații despre conturile bancare, tranzacții și operațiuni financiare reprezintă o ingerință în sfera vieții private, iar legalitatea unei astfel de măsuri trebuie analizată în funcție de scopul urmărit și de garanțiile prevăzute de lege.
Datele bancare pot oferi informații detaliate despre situația financiară a unei persoane și despre operațiunile efectuate de aceasta. Din acest motiv, accesarea lor de către autorități trebuie să aibă un temei legal și să respecte principiile necesității și proporționalității.
În cadrul unui control fiscal, autoritățile pot solicita informații financiare atunci când acestea sunt relevante pentru verificarea obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, exercitarea atribuțiilor de control nu înseamnă că dreptul la viață privată poate fi ignorat.
Protecția vieții private este consacrată inclusiv prin articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care permite ingerințe din partea autorităților doar în anumite condiții și atunci când acestea sunt prevăzute de lege și necesare într-o societate democratică.
Prin urmare, simplul fapt că verificarea datelor bancare are loc în cadrul unui control fiscal nu exclude existența unei ingerințe în dreptul la viață privată. Problema esențială este dacă ingerința este justificată, proporțională cu scopul urmărit și însoțită de suficiente garanții împotriva unui acces arbitrar la informațiile financiare ale contribuabilului.
Statele , guvernele încalcă în mod deliberat și repetat toate drepturile sclavilor lor !