Când își va da obștescul sfârșit coaliția aflată la guvernare? Când se stinge ea în mod natural? Când se schimbă configurația acestui Guvern care, aparent cel puțin, are în spate cea mai puternică majoritate din istoria recentă a României? Poate vi se pare straniu, dar răspunsul la această întrebare mi l-a oferit o recentă cercetare de piață, efectuată de Sociopol, institut condus de Mirel Palada.
Răspunsul la întrebările de mai sus vine chiar din clasamentul partidelor politice, astfel cum reiese el în urma unui sondaj de opinie prin care respondenții au fost întrebați cu ce partid ar vota, dacă ar avea loc azi alegeri. Și iată în ce au constat răspunsurile. Dacă acum au loc alegeri parlamentare, PSD va fi votat de 33% dintre cetățeni. Și, surpriză: pe locul doi este AUR, partid aflat în opoziție, cu 23 de procente. Iar PNL este abia pe locul trei, cu 15%. Aici este cheia. Cheia, dacă știm să o citim cu atenție, se află chiar în acest scor umilitor pe care îl deține PNL, după ce, aparent, s-a reșapat, reușind să reziste la guvernare și să își aducă în vârful Executivului propriul premier. Și, pentru a nu mai lăsa niciun dubiu în ceea ce privește starea jalnică a acestui partid, mă grăbesc să fac precizarea că, tot în conformitate cu această cercetare de piață, cealaltă parte liberală, partidul încropit de Ludovic Orban, nu are decât 3%. Una peste alta deci, liberalii sunt rupți în fund, ei nemaibeneficiind împreună decât de o cotă de încredere de sub 20%. Mai precis de 18%. Aici este începutul sfârșitului acestei coaliții.
Înainte de a dezvolta tema, vreau să subliniez faptul că am deplină încredere în acestă cercetare de piață. Din cel puțin două motive. 1). Sociopol nu a acționat sub presiunea vreunei crize politice majore și nici sub presiunea iminenței alegerilor. Prin urmare, emoția colectivă nu poate altera rezultatul. 2). Acest institut Sociopol a oferit în ultimii ani cele mai exacte exit poll-uri. Sociopol și-a dovedit profesionalismul în momente extrem de grele, când alegerile au fost nu numai orchestrate în mod ordinar de către serviciile secrete, dar și fraudate masiv pe ultima sută de metri. Și acum să răspundem la întrebările când și de ce și cum se rupe această coaliție.
Pentru PNL, contraperformanța este mai dramatică decât oricând. Și, privind procesul în dinamica lui, eu unul am convingerea că scorul acestui partid se va diminua și în continuare, deși, la putere fiind, ar putea beneficia de gura de oxigen oferită de miliardele de euro împrumutate de la Uniunea Europeană și, eventual, de miliardele de euro oferite, dacă vor fi oferite României, sub formă de granturi. Cauza acestui proces, prin care un partid la putere semnalează fără să vrea faptul că este în moarte clinică, constă în subordonarea totală a reprezentanților acestui partid multinaționalelor, pe care în continuare refuză să le impoziteze pe cifra de afaceri, ignorării cu cinism a societăților comerciale cu capital românesc, ploconirii în fața unor măsuri aberante adoptate de birocrații UE și predării tricolorului, rând pe rând, marilor puteri, sub pretextul alianțelor strategice pe care le avem cu acestea. Dovada că așa stau lucrurile, cum le prezint eu de mai mulți ani de zile și nu altfel, o avem în două scoruri. În scorul relativ constant al PSD, partid care și el se comportă ca și când ar fi aservit unor interese străine, dar o face cu mult mai multă moderație decât PNL, și în creșterea impresionantă a AUR. AUR are o dinamică de-a dreptul explozivă, din simplul motiv că, fără a fi nici pe departe un partid de extremă dreaptă și cu atât mai puțin un partid naționalist extremist, utilizează în întreaga sa retorică valori din ce în ce mai apreciate de către cetățeni, subsumate noțiunii de suveranitate. Și, desigur, AUR mai are și avantajul că, încă în opoziție fiind, poate sancționa lejer toate derapajele guvernării. Și, în fine, PNL, dacă luăm în calcul și scorul extrem de scăzut al partidului lui Ludovic Orban, care nu reflectă nici pe departe numărul de parlamentari și de organizații care totuși au trecut de partea acestuia, vom putea descifra și mai limpede ceea ce urmează. Deci, dacă am avea mâine alegeri anticipate, scorul liberalilor, indiferent de tabăra în care joacă, ar fi mult mai scăzut decât zona de legislativ pe care aceștia o dețin în urma ultimului scrutin. Decalajul între opțiunile cetățenilor și numărul de parlamentari pe care îi are PNL este atât de mare, încât este inevitabil ca partidul să se rupă cu adevărat. Dincolo de genuflexiunile lui Ludovic Orban. Presupun că, dacă dinamica prăbușiri PNL este cea pe care o anticipez, cel târziu în primăvara acestui an, din PNL se va desprinde o zonă cu adevărat consistentă de parlamentari și organizații, o zonă conștientă că are datoria să recupereze cu adevărat valori cum sunt suveranitatea, capitalul românesc și drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Acest nou partid, despre care se vorbește din ce în ce mai insistent în rândul liberalilor, va împinge PNL, aripa Cîțu, în afara guvernării. În acel moment, un număr destul de mare de senatori și deputați PNL, la care se vor adăuga deputați și senatori ai partidului încropit de Ludovic Orban, din oportunism, căruia ei îi spun pragmatism, sau din alte motive, vor trece cu arme și bagaje nu la PSD, ci la AUR. Pentru că acesta este partidul aflat într-o reală și semnificativă ascensiune. Va fi momentul când coaliția se rupe prin ejectarea sau autoejectarea de la putere a PNL. Iar PSD va face o nouă coaliție cu AUR, pentru că va simți din ce direcție bate vântul nu numai în România, ci și în Europa.
Acest proces, pe cât de previzibil, pe atât de spectaculos, va avea loc probabil în primăvara sau vara acestui an. Cel mai târziu în toamnă.