Eveniment-Social

Vestea și datele țin de starea de sănătate a tuturor ieșenilor! Detalii spectaculoase prezentate de un specialist – FOTO

Publicat: 19 mart. 2020

Efectele pandemiei de coronavirus sunt teribile, inslusiv asupra ieșenilor! Dincolo de informațiile bulversante, eforturile pe care trebuie să le facem cu toții pentru a trece de acest dificil moment, specialiștii scot în prim-plan informații extrem de valoroase. Astfel, cunoscutul și implicatul universitar – conf. univ. dr. Silviu Gurlui, Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași vine cu date și elemente de ultimă oră ce țin de aspecte ce au efect covârșitor asupra sănătății noastre și a mediului în care trăim

Cunoscutul universitar conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași vine cu date și elemente de ultimă oră care țin de aspecte ce au efect covârșitor asupra sănătății noastre și a mediului în care trăim!

SARS-CoV-2 este un virus care se răspândește foarte repede funcție de regiune

Cercetătorul și militantul în probleme de mediu arată că SARS-CoV-2 este un virus care se răspândește foarte repede funcție de regiune, funcție de persoane, de factorii genetici, funcție de condițiile de mediu (temperatură și umiditate), dar și funcție de poluare. SARS-CoV-2 a produs grave perturbații ale economiei mondiale, incluzând industria, transportul de orice fel, mobilitatea oamenilor, viața socială. Toate acestea au dus în mod inevitabil și la o modificare substanțială a poluanților din aer și anume la o diminuare foarte mare.

„Măsurătorile de la sol, dar și din satelit arată foarte clar o diminuare importantă a unor compuși poluanți cum ar fi particulele PM2.5, oxizi de azot, oxizi de sulf, dioxid de carbon etc. China este țara care produce o cantitate însemnată de dioxid de carbon, cam 30 la sută din cantitatea întreagă produsă de toate celelalte țări. În această perioadă atinsă de evoluția virusului, adică din luna ianuarie și până în prezent, cantitatea de dioxid de carbon a scăzut cu aproape 20 la sută în China, ceea ce reprezintă o scădere extraordinară și cu consecințe extrem de benefice pentru mediu. Evoluții similare se regăsesc de asemenea și în nordul Italiei, prin diminuarea drastică a producției industriale, a traficului, a oricăror activități care produc poluare”, arată universitarul Gurlui.

„În România, lucrurile par să urmeze aceeași traiectorie”

În completare, cercetătorul arată că, în România, lucrurile par să urmeze aceeași traiectorie. Se resimte din plin diminuarea traficului de mașini, companiile și industria și-au redus activitatea și, în consecință, și anumiți compuși poluanți s-au diminuat simțitor.

„Deși încă mai sunt surse de poluare, în Iași, în perioada 1-17 martie 2020, față de aceeași perioadă a anului trecut, concentrația medie de PM10 în zona Podul de Piatră s-a redus cu aproximativ 30 la sută. Sigur, acest lucru nu se poate afirma pentru oricare zonă urbană sau rurală din țară pentru că sunt surse de poluare variate, condiții regionale diferite și factori meteo diferiți. Deși, aparent multe surse de poluare s-au diminuat, în țară există încă multe incertitudini legate de originea anumitor poluanți exotici din aer, poluanți foarte toxici care nu sunt monitorizați, dar care pot influența sănătatea oamenilor și îi pot îmbolnăvi. De regulă, acești compuși se resimt în aer printr-un miros specific, înțepător, greoi sau dulceag. Acestea trădează varii compuși organici, acizi, hidrocarburi, fum, arderi etc.”, mai reliefează conferențiarul.

O serie de cercetări arată că răspândirea virusului depinde și de condițiile de mediu

El mai precizează că, o serie de cercetări arată că răspândirea virusului depinde și de condițiile de mediu. Virusul se răspândește mai greu la temperaturi mai mari și la umiditate de 50 la sută. Umiditatea redusă (sub 20 la sută) favorizează foarte mult răspândirea virusurilor. De asemenea, același lucru se întâlnește la umiditate relativă de peste 80 la sută.

„Se observă de asemenea că poluarea reprezintă un factor ce înlesnește capacitatea virusului de a pătrunde, de a se răspândi și de a produce mai multe îmbolnăviri. Un studiu recent efectuat asupra unor țări din Europa precum Italia, Germania, Franța, Belgia, Olanda arată că distribuția numărului de îmbolnăviri se pliază foarte bine cu distribuția poluării regionale de PM2.5 și de NO2. Spre exemplu, nordul Italiei, partea de vest a Germaniei, partea de nord-est a Franței, Nordul Belgiei, Sudul Olandei. Toate aceste regiuni prezintă și poluare mare. Aceste rezultate arată că poluarea joacă un rol important în acest mecanism de împrăștiere și de evoluție a dinamicii virusului”, detaliază cadrul didactic.

„Cercetările arată ca SARS-CoV-2 are o rată de supraviețuire diferită funcție de mediul de propagare”

De asemenea, tot conf. univ. dr. Silviu Gurlui completează plecând de la faptul că cercetările arată că SARS-CoV-2 are o rată de supraviețuire diferită funcție de mediul de propagare sau de „găzduire”. În stare liberă (în aer, sub formă de aerosoli) SARS-CoV-2 are durată de înjumătățire a timpului de viață de aproximativ 1.1-1.2 ore, putând să se regasească în stare de aerosoli în aer până la trei ore.

„În schimb, dacă virusul este plasat pe o suprafață de cupru, el poate avea durata de înjumătățire a timpului de viață mai mică de până de 0.5 ore. Adică supraviețuiește mult mai puțin decât în aer! De altfel, niciun virus nu mai este identificat după patru ore dacă este pe o suprafață de cupru sau pe un aliaj de cupru. În schimb, dacă virusul se regășeste pe o suprafață de plastic, acesta va avea durata de înjumătățire a timpului de viață de circa 6.8 ore, iar dacă se regășeste pe suprafață de inox va avea durata de circa 5.6 ore. Studiile arată că pentru suprafețele de inox, plastic sau carton, virușii încă pot pot fi detectați până la 72 de ore! NU este foarte clar cum interacționează virușii cu aerosolii formați cu particule PM2.5 și mai ales cu compușii chimici (metalici) care conțin aceste particule”, susține profesorul Gurlui.

„Autoritățile, în această perioadă critică, trebuie să aspire și să spele foarte bine străzile”

Din acest motiv, autoritățile, în această perioadă critică, trebuie să aspire și să spele foarte bine străzile pentru a reduce concentrația PM2.5 din aer și în niciun caz să măture străzile pentru a nu împrăștia și mai mult particulele în aer. De asemenea, se impun urgent măsuri de caracterizare fizico-chimică a particulelor în suspensie din aer (PM2.5) pentru a corela sau a corija o serie de aspecte legate de poluarea tipologică momentană și cazurile potențiale de infectare cu SARS-CoV-2, funcție și de zonă, funcție și de alți factori meteo etc.

„Rezultatele preliminare ne arată de departe cât este de important mediul, cât este de curat și ce condiții trebuie create pentru a reduce sau a opri răspândirea virusului. Una din condițiile ce se impun măcar pe termen lung, măcar în spitale sau în marile centre comerciale cu aflux major de populație este acoperirea suprafețelor atinse direct de populație (uși, geamuri, etc.) cu straturi subțiri de cupru! Acestea vor garanta un maxim de securitate suplimentară contra acțiunii unor viruși din clasa SARS-CoV-2”, a conchis conf. univ. dr. Silviu Gurlui.





Adauga un comentariu