Vrei să trăiești peste 100 de ani? Iată ce au în comun cei mai longevivi oameni

Tot mai multe cercetări demontează mitul că longevitatea este doar o chestiune de noroc genetic. Oamenii care ating sau depășesc vârsta de 100 de ani par să urmeze, conștient sau nu, un tipar care îi ajută nu doar să trăiască mai mult, ci și să o facă în condiții mai bune de sănătate.

Cum trăiesc oamenii care ajung la 100 de ani? Descoperirile surprinzătoare care schimbă tot ce știai despre îmbătrânire

Mai multe studii științifice recente sugerează că a trăi până la 100 de ani nu ține doar de noroc. Centenarii, persoanele cu vârsta de 100 de ani sau peste, nu numai că trăiesc mai mult, dar și suferă mai puțin de boli, prin comparație cu alte persoane care trăiesc mai puțin.

Departe de imaginea înrădăcinată în mintea multora, viața lungă nu este echivalentă cu o bătrânețe plină de afecțiuni cronice. Din contră.

„Contrar credinței că o viață lungă este inevitabil însoțită de o povară mai mare de boli cronice, noile cercetări prezintă o imagine diferită! Cei care ajung la 100 de ani tind să dezvolte boli mai târziu în viață, care progresează mai lent și, în multe cazuri, evită complicațiile fatale, conform PSYCHOLOGY TODAY.”

Un studiu impresionant, realizat în Suedia și desfășurat pe parcursul a 50 de ani, oferă date concludente. Publicat în GeroScience, a examinat istoricul unor persoane care s-au născut între 1912 și 1922, urmărindu-le evoluția sănătății din 1972 până în 2022.

Rezultatele? Mai puține infarcturi, accidente vasculare și tipuri comune de cancer – excepție făcând fracturile de șold. Cercetătorii au descoperit că, pe parcursul vieții, centenarii au avut un risc mai mic de afecțiuni precum accident vascular cerebral, infarct miocardic și diverse tipuri de cancer, cu excepția fracturilor de șold. Aceasta sugerează că o longevitate excepțională are mai puțin legătură cu a supraviețui unei boli și mai mult cu a întârzia sau evita boala cu totul

Secretul îmbătrânirii lente. Ce îi face pe centenari diferiți

Un nou val de cercetări adâncește misterul longevității și aduce în prim-plan un factor esențial: viteza cu care acumulăm boli de-a lungul vieții. În 2025, un alt studiu a extins aceste constatări, urmărind mai multe persoane născute între 1920 și 1922 și comparând bolile de care sufereau centenarii și non-centenarii.

Cei care au ajuns la 100 de ani nu doar că au fost mai puțin afectați, dar au și dezvoltat afecțiuni într-un ritm semnificativ mai lent. Studiul a arătat că persoanele care au ajuns la 100 de ani au avut mai puține afecțiuni diagnosticate în general și au acumulat boli într-un ritm mai lent, chiar și atunci când au apărut afecțiuni comune, cum ar fi bolile cardiovasculare.

Interesant este că afecțiunile maligne erau ceva mai răspândite în rândul centenarilor, dar afecțiunile neuropsihiatrice, cum ar fi demența și tulburările de anxietate, erau mai puțin frecvente. Cei cu vârsta peste 100 de ani aveau tendința să aibă probleme de sănătate limitate la o singură categorie de boli. Aceasta a redus interacțiunea complexă de comorbidități care adesea accelerează declinul la vârstnici.

Chiar și la nivel celular, centenarii par să funcționeze diferit. Analiza biomarkerilor a susținut acest lucru, dezvăluind că persoanele care trăiesc mult peste durata medie de viață împărtășesc anumite tipare în chimia corpului și sănătatea generală. Genetica joacă cu siguranță un rol, dar cercetătorii indică factorii de mediu, epigenetici și de stil de viață ca fiind la fel de importanți.

Viața „tradițională”, cel mai simplu drum spre o viață lungă

Ce anume au în comun acești oameni care depășesc pragul de 100 de ani? Răspunsul s-ar putea afla în felul lor de a trăi – simplu, natural, conectat la ritmul real al vieții. Dr. Macie P. Smith, un gerontolog din Carolina de Sud, oferă o perspectivă practică asupra vieții centenarilor. Ea notează că mulți dintre cei care au astăzi peste 100 de ani au crescut într-o epocă înainte de expunerea pe scară largă la aditivi alimentari dăunători, conservanți și coloranți artificiali. Ei au fost mai puțin afectați de poluanții din mediu și de stresul ridicat al conectivității digitale.

Lipsa presiunii sociale și a tehnologiei continue i-a ajutat să mențină echilibrul mental și emoțional.

„Ei puteau să-și vadă de treburile lor în timp ce își reduceau nivelul de stres”, explică Smith.

Au trăit mai aproape de natură, de familie și de propriile nevoi reale. Membrii generației mai în vârstă știau cum să aibă grijă de ei înșiși. Apelau la remedii casnice, mâncau alimente cultivate natural și trăiau fără presiunea de a își administra o imagine publică în fiecare moment al zilei.

Iar acest stil de viață pare să le fi oferit un avantaj real. Acești „tradiționaliști” duceau o viață mai simplă și mai stabilă, mergând mai mult, vorbind mai mult și rămânând aproape de prietenii, familiile și comunitățile lor. Acești factori au fost mult timp asociați cu rezultate îmbunătățite pentru sănătate și o durată de viață crescută.

Ce putem face noi, cei care nu au crescut „ca pe vremuri”?

Chiar dacă lumea de azi arată complet diferit, drumul către o viață lungă nu este închis. Alegerile de zi cu zi sunt cele care contează cel mai mult. Pentru aceia dintre noi care nu au crescut la fel, Smith ne amintește că alegerile pe care le facem la început pot modela modul în care ne simțim zeci de ani mai târziu.

Așadar, începe cu pașii simpli, pregătim terenul pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă atunci când mâncăm alimente proaspete, neprocesate, gestionăm stresul, facem mișcare și ne odihnim suficient. Menținerea relațiilor strânse cu familia și prietenii susține și ea bunăstarea mentală și fizică.