„Vreun” sau „vre-un”, care este varianta corectă? Iată ce nu știai despre limba română!

O întrebare foarte des întâlnită în limba română se referă la varianta corectă dintre „vreun” sau „vre-un”. Această confuzie își are rădăcinile în flexibilitatea limbii române și în tendința de a adăuga cratima între anumite părți de vorbire. Cu toate acestea, în cazul cuvântul „vreun”, regula este clară și lipsită de ambiguitate.

„Vreun sau vre-un” este una dintre cele mai frecvente dileme de scriere din limba română, întâlnită atât în texte online, cât și în comunicarea scrisă de zi cu zi. Mulți vorbitori nu sunt siguri dacă forma corectă este legată sau cu cratimă, iar această confuzie apare mai ales în redactarea articolelor, comentariilor sau mesajelor oficiale.

„Vreun” sau „vre-un”, care este varianta corectă

Cuvântul vreun este un adjectiv pronominal nehotărât care se folosește pentru a indica o persoană sau un obiect nedeterminat. În limba română, adjectivele pronominale nehotărâte nu se despart prin cratimă de articolele sau substantivul pe care îl însoțesc, cu excepția cazurilor în care regulile gramaticale cer explicit cratimă (de exemplu la unele cuvinte compuse). Iată și care este diferența de scriere între email sau e-mail.

10:58, 03 Feb 2026

FOTO Întârziu sau întârzii? Iată care este forma corectă și de ce este important să o scrii corect!

09:42, 02 Feb 2026

FOTO Noștri sau noștrii? Iată care este forma corectă și de ce trebuie evitată confuzia!

Exemple corecte de utilizare:

• Nu am vreun motiv să plec acum.
• Ai vreun pix la tine?
• Există vreo soluție pentru această problemă?
• Nu am văzut vreo persoană cunoscută la eveniment.

Observația importantă este că nu trebuie să separi „vreun” cu cratimă, chiar dacă pare că este format din „vre” și „un”. În limba română, aceste combinații s-au unit istoric și formează un singur cuvânt, a cărui scriere corectă este fix vreun.

Persoanele care corectează greșelile gramaticale găsite online sunt mai înclinate să-i judece pe ceilalți mai aspru

Cel mai probabil ți s-a întâmplat cel puțin o dată să fii atenționat de un cunoscut sau cel mai probabil de un străin, pentru o greșeală de scriere pe care ai făcut-o în postările de pe rețelele de socializare. Cercetătorii au descoperit că sunt șanse rezonabile ca cel care face corecția să fie, în fapt, o persoană mai puțin agreabilă, care are tendința să-i judece aspru pe ceilalți.

Un studiu publicat în jurnalul științific PLOS One arată că persoanele sensibile la erori gramaticale și la greșeli de scriere tind să aibă personalități mai puțin agreabile și sunt adeseori mai critice cu cei din jur. Iată care este varianta corectă dintre „dinou” sau „din nou”

Condus de Julie Boland de la Universitatea din Michigan, experimentul a explorat trăsăturile de personalitate care influențează răspunsurile la erorile remarcate în texte din mediul online. Cercetarea a urmărit să arate diferențele între modurile în care oamenii interpretează și reacționează la greșelile de limbă. În cadrul experimentului, 83 de persoane au citit răspunsurile primite prin e-mail la un anunț fictiv pentru căutarea unui coleg de apartament. Anumite răspunsuri includeau greșeli de scriere și gramaticale.

Participanții la evaluare au dat note posibililor candidați în funcție de criteriile inteligență, amabilitate și potrivirea respectivilor pentru rolul de colocatar.

Rezultatele au arătat că persoanele sociabile au fost mai îngăduitoare cu erorile, în timp ce introvertiții și persoanele conștiincioase au judecat candidații mai aspru, pe baza greșelilor de scriere. Persoanele mai puțin deschise la experiențe noi și mai puțin agreabile au fost cele mai deranjate de erorile gramaticale, ceea ce sugerează că trăsăturile de personalitate influențează comunicarea online și percepția asupra limbajului.

Așadar, ele oferă o perspectivă asupra modului în care personalitatea ne modelează răspunsul la limbaj incorect precum diferența dintre „vreun” sau „vre-un” și greșeli minore.