Datoria publică a României a depășit, pentru prima oară în istorie, suma de 1.000 de miliarde de lei. Este un record negativ care va avea consecințe devastatoare pentru toți românii. În Legea Austerității sunt luate mai multe decizii dureroase pentru milioane de români cum ar fi creșterea TVA, creșterea accizelor la combustibil, impunerea CASS pentru anumite categorii de persoane care erau scutite până acum de plata asigurării medicale.
1.000 miliarde de lei este datoria publică a României! Este o premieră istorică negativă
La finalul lunii aprilie, datoria publică a României a depășit pragul de 1.000 de miliarde de lei, atingând valoarea de 1.013 miliarde. Ca pondere în Produsul Intern Brut, aceasta s-a ridicat la 56,6%, în creștere față de nivelul de 55,8% înregistrat în martie, ceea ce înseamnă un plus de 15 miliarde de lei într-o singură lună.
De la începutul lui 2025, statul a acumulat încă 50 de miliarde de lei la datoria publică, iar ponderea acesteia în PIB a crescut de la 54,8% (cât era la finalul anului trecut) la aproape 57%. Spre comparație, în anul 2022, datoria guvernamentală era de aproximativ 498 de miliarde de lei, adică sub jumătate din nivelul actual, reprezentând atunci 46,6% din PIB, potrivit unei analize publicate de Economedia.
În ceea ce privește deficitul bugetar ajustat sezonier, acesta a scăzut ușor în primul trimestru din 2025 atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate de Eurostat. România rămâne însă în topul rușinii, cu cel mai mare deficit bugetar din UE – 7,5% din PIB –, chiar dacă e o scădere ușoară față de trimestrul precedent.
În perioada ianuarie–martie 2025, zona euro și Uniunea Europeană au înregistrat un deficit bugetar ajustat sezonier de –2,9% din PIB, în coborâre de la –3,1% în ultimul trimestru din 2024, ceea ce sugerează o ușoară îmbunătățire la nivel continental – dar care nu se reflectă și în cazul României.
50% din PIB au fost cheltuielile bugetare în 2024
În primele trei luni ale anului 2025, veniturile totale ale statelor din zona euro au reprezentat 46,6% din PIB, înregistrând o ușoară scădere față de nivelul de 46,7% consemnat în trimestrul anterior. Această diminuare a fost cauzată de faptul că, deși în termeni absoluți încasările bugetare au crescut, ritmul lor a fost depășit de avansul PIB-ului nominal.
Raportat la valoarea absolută, încasările publice ajustate sezonier din zona euro au fost mai mari cu aproximativ 11 miliarde de euro față de finalul lui 2024.
Pe partea de cheltuieli, statele din zona euro au cheltuit echivalentul a 49,5% din PIB, un procent mai redus decât în trimestrul anterior. Această scădere se explică printr-o majorare modestă a cheltuielilor – doar 2 miliarde de euro –, care nu a reușit să țină pasul cu creșterea produsului intern brut.
La nivelul întregii Uniuni Europene, veniturile guvernamentale s-au menținut constante în primul trimestru din 2025, reprezentând 46,2% din PIB, același procent ca în trimestrul patru al anului anterior. Totuși, în valoare absolută, s-a înregistrat o creștere de aproximativ 21 de miliarde de euro.
Cheltuielile publice în UE au ajuns la 49,1% din PIB, în scădere de la 49,5% înregistrat anterior. Cu toate acestea, în cifre absolute, ele au crescut cu circa 5 miliarde de euro. Cu 1.000 de miliarde de lei datorie publică, România atinge un prag istoric negativ care va avea un impact nociv.