92% dintre români au ales buletinul cu cip, dar statul a ratat ținta PNRR

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Aproximativ 2,3 milioane de români au primit până în vara lui 2026 cartea electronică de identitate, deși ținta stabilită inițial prin PNRR era mult mai mare. Datele arată că 92% dintre românii care și-au făcut sau și-au reînnoit buletinul în perioada analizată au ales varianta cu cip, însă întârzierile administrației au dus la reducerea succesivă a obiectivelor și la pierderea unei importante părți din fondurile europene destinate proiectului.

Doar 2,3 milioane de români au noul buletin electronic

Cartea electronică de identitate (CEI) a fost introdusă treptat în România, proiectul începând cu o etapă-pilot în județul Cluj. Extinderea la nivel național a fost însă mult întârziată față de planurile inițiale. Deși autoritățile estimau că emiterea la nivelul întregii țări ar fi trebuit să înceapă până la sfârșitul anului 2023, procesul s-a extins efectiv în București și în celelalte județe abia în aprilie-mai 2025.

La mai bine de un an de la extinderea programului, datele analizate arată că aproximativ 2,3 milioane de persoane au intrat în posesia noului document electronic.

Cifra este importantă și dintr-un alt motiv. Dintre românii care și-au făcut pentru prima dată buletinul sau și l-au reînnoit în perioada 20 martie 2025 – 20 iulie 2026, aproximativ 92% au optat pentru cartea electronică de identitate.

10:12

FOTO Ilie Bolojan, despre legea salarizării: „Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare!”

09:32, 17 Aug 2026

FOTO Sorin Grindeanu a răbufnit la criticile privind jaloanele PNRR! „Nu-și permite nimeni să dea ordine PSD-ului!”

Cu alte cuvinte, deși numărul total al documentelor emise este mult sub estimările inițiale ale statului, majoritatea covârșitoare a celor care au avut de ales au preferat varianta cu cip.

Cartea electronică de identitate este concepută pentru a înlocui treptat actualul buletin. Procesul de înlocuire ar urma să se desfășoare până în august 2031.

Județele unde românii au ales mai des buletinul fără cip

Preferința pentru documentul electronic nu este însă identică în toate județele.

Cele mai mari procente de persoane care au ales cartea de identitate simplă, fără cip, au fost înregistrate în Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău.

În Tulcea, 19,14% dintre cei care și-au făcut sau și-au reînnoit actul de identitate în perioada analizată au optat pentru varianta fără cip. În Argeș, procentul a fost de 16,51%, în Ialomița de 16,10%, iar în Buzău de 15,54%.

În restul țării, alegerea cărții electronice a fost, în general, mai populară, ceea ce explică procentul național de aproximativ 92% în favoarea CEI.

Problema principală a proiectului nu este însă doar numărul de buletine emise, ci și modul în care România a ajuns să își reducă succesiv obiectivele finanțate prin PNRR.

Planul inițial prevedea emiterea gratuită a cinci milioane de cărți electronice de identitate până la sfârșitul lunii august 2026. Pentru atingerea acestei ținte fuseseră prevăzute 70 de milioane de euro din fondurile PNRR. Ținta a fost însă redusă ulterior.

Guvernul a coborât obiectivul de la cinci milioane la 3,5 milioane de beneficiari, ceea ce a însemnat că România a pierdut 21 de milioane de euro din finanțarea europeană destinată proiectului.

Ulterior, ținta a fost revizuită din nou și a ajuns la 2,1 milioane de cărți electronice de identitate care să fie eliberate cu bani din PNRR.

În forma revizuită a planului, alocarea financiară pentru proiect a ajuns la 29,4 milioane de euro. Astfel, față de finanțarea inițială de 70 de milioane de euro, România a pierdut mai mult de jumătate din suma prevăzută inițial, respectiv aproximativ 57%, ceea ce înseamnă peste 40 de milioane de euro.

Buletinul electronic există, dar statul nu este pregătit peste tot să îl folosească

Implementarea CEI a întâmpinat și o altă problemă: infrastructura necesară pentru folosirea noului document nu a fost disponibilă peste tot.

Unii cetățeni care au primit cartea electronică de identitate au reclamat că anumite instituții publice nu dispun de echipamentele necesare pentru citirea documentului. În alte situații, oamenilor li s-a cerut să aducă la ghișeu documente sau copii ale unor acte ale căror informații sunt deja disponibile în format electronic.

Problemele nu au apărut doar în relația cetățeanului cu statul. În anumite cazuri, inclusiv angajatorii au fost nevoiți să solicite documente suplimentare sau să trimită oamenii la instituții pentru proceduri care, teoretic, ar fi trebuit simplificate prin digitalizare.

Situația a dus inclusiv la inițiative legislative prin care autoritățile să verifice direct datele de identificare și, atunci când este necesar, domiciliul sau reședința unei persoane în Registrul național de evidență a persoanelor.

Scopul este eliminarea situațiilor în care cetățeanului i se cere să aducă o copie a buletinului sau o dovadă a adresei, deși informațiile se află deja în bazele de date ale statului.

Între timp, autoritățile au pus la dispoziție și aplicația mobilă RO CEI Reader, destinată citirii datelor de pe cartea electronică de identitate. Aplicația poate fi utilizată pe telefoane care dispun de NFC și care rulează cel puțin Android 8 sau iOS 15.6.

Ce se întâmplă cu gratuitatea după august

O altă întrebare importantă este ce se va întâmpla cu gratuitatea după terminarea finanțării PNRR. În prezent, prima carte electronică de identitate este eliberată gratuit în limita fondurilor disponibile prin proiectul european. Finanțarea respectivă este însă legată de perioada de implementare a PNRR.

Ministerul Afacerilor Interne a fost întrebat dacă există bani la bugetul de stat pentru ca gratuitatea să continue după epuizarea fondurilor europene.

„Gratuitatea se aplică pe toată perioada de implementare a PNRR, în limita fondurilor alocate acestei investiții. Decizia privind finanțarea de la bugetul de stat pentru perioada ulterioară PNRR va face obiectul unei analize ulterioare, împreună cu Ministerul Finanțelor (…), în funcție de sursele de finanțare identificate la bugetul de stat”, a transmis Ministerul de Interne.

Legislația prevede că, după epuizarea banilor alocați prin PNRR, costul primei cărți electronice de identitate poate fi suportat fie din alte fonduri externe nerambursabile, fie de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, după luna august, gratuitatea nu este garantată automat din aceeași sursă. Statul trebuie să identifice o altă formă de finanțare dacă dorește să păstreze acest avantaj pentru cetățeni.