Acidoza metabolică, o condiție periculoasă provocată de diete! Iată de ce apare și cum poate fi controlată!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Acidoza metabolică reprezintă o dereglare a echilibrului acido-bazic al organismului, cauzată de producţia crescută de acizi şi de pierderea de baze, aşa cum este bicarbonatul, de exemplu. Acest dezechilibru poate afecta numeroase funcţii ale organismului, dând naştere unor simptome neplăcute, precum dureri de cap, palpitaţii sau probleme respiratorii, dar şi la complicaţii care pot pune în pericol viaţa, mai ales în cazul persoanelor care suferă deja de alte afecţiuni.

Pentru ca organismul să funcționeze normal, în interiorul său este nevoie de un echilibru acido-bazic. Aceasta înseamnă că sângele, care este cel mai important fluid corporal, trebuie să aibă un pH ușor alcalin, situat între 7,35 și 7,45. În caz că nu știai, pH-ul este unitatea de măsură a acidității sau alcalinității soluțiilor, fiind vorba de o scală cu valori de la 0 la 14, pe care 7 este considerată valoarea neutră. Astfel, soluțiile cu un pH sub 7 sunt considerate acide,  iar aciditatea cea mai ridicată este echivalată cu pH-ul 0, în timp ce soluțiile alcaline au un pH de la 7 la 14.

Acidoza metabolică, o condiție periculoasă provocată de diete

Acidoza metabolică este o afecțiune caracterizată de o creștere a nivelului de aciditate din organism,  ceea ce duce la perturbarea mai multor funcții și apariția unor complicații dacă echilibrul acido-bazic nu se restabilește cât mai curând. La rândul său, acidoza metabolică poate fi cauzată de alte afecțiuni sau de anumite tulburări iar in funcție de cauzele sale îmbrăcă patru forme distincte.

Anumite infecții pot duce la acidoză metabolică. De exemplu, infecțiile bacteriene severe, cum ar fi sepsisul, pot determina organismul să producă un exces de acid lactic. Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la substanțe toxice precum metanolul sau etilenglicolul, pot duce, de asemenea, la acidoză metabolică.

Unele persoane pot avea predispoziții genetice care afectează capacitatea organismului lor de a gestiona echilibrul acido-bazic. Afecțiuni precum acidoza tubulară renală, în care rinichii nu reușesc să excrete acizii în urină, pot fi ereditare. Bolile autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă, pot contribui, de asemenea, la acidoza metabolică prin afectarea funcției renale.

Care sunt metodele de diagnostic

Diagnosticul acidozei metabolice se bazează pe evaluarea parametrilor biochimici ai sângelui și pe identificarea cauzei care a dus la dezechilibrul acido-bazic. Analiza gazelor sanguine sau ASTRUP se efectuează ideal din sângele arterial, însă uzual specialistul poate recolta și sânge venos. O valoare a pH-ului sub 7.35 indică acidoză metabolică. Valoarea bicarbonatului din sânge este scăzută, iar presiunea parțială a dioxidului de carbon poate fi normală sau scăzută compensator, prin hiperventilație.

Gapul anionic este calculat pentru a diferenția tipurile de acidoză metabolică. Acesta reprezintă diferența dintre ionii pozitivi de sodiu și ionii negativi (clor și bicarbonat). Atunci când anion gap-ul este crescut sugerează acumularea de lactat, cetone sau toxine, iar atunci când este normal indică pierdere de bicarbonat. Lactatul seric este crescut în acidoza lactică.

Alte analize utilizate pentru diagnosticul acidozei metabolice sunt electroliții serici (sodiu, potasiu, clor), glicemia, ureea și creatinina. Din urină poate fi efectuat un screening toxicologic sau pot fi dozați corpii cetonici. Sumarul de urină este recomandat pentru a investiga acidoza tubulară renală.

Prevenirea acidozei metabolice se bazează pe gestionarea corectă a afecțiunilor de fond și adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat.