Adevărul despre jaful din Olanda: Nu mai e vorba de români? Noua pistă anchetată de poliție

Ipoteza senzațională lansată acum două luni, potrivit căreia un interlop român ar fi comandat jaful din Olanda pentru a folosi artefactele ca monedă de schimb în eliberarea unui deținut periculos, nu mai apare în documentele oficiale ale procurorilor olandezi. Potrivit presei locale, surse judiciare au confirmat că această pistă a fost exclusă din rechizitoriul final, din motive ce țin de diplomație și lipsa probelor directe.

În luna mai, postul RTL Nieuws avansa teoria conform căreia un român încarcerat ar fi orchestrat furtul spectaculos din Muzeul Drents, cu scopul de a negocia eliberarea sa în schimbul restituirii comorilor dacice: Coiful de la Coțofenești și trei brățări din aur. Identitatea presupusului comanditar nu a fost niciodată făcută publică, iar autoritățile olandeze au refuzat constant să confirme oficial ipoteza.

„Dacă ar fi lansat public o astfel de acuzație, riscul unui conflict diplomatic între Olanda și România era real”, avertiza la acea vreme o sursă apropiată anchetei.

O ipoteză retrasă strategic

Surse apropiate anchetei spun acum că decizia de a nu include ipoteza interlopului român în rechizitoriu a fost una calculată, pentru a evita scandaluri internaționale. Procurorii olandezi s-au concentrat în schimb pe alte piste, inclusiv implicarea unor grupări locale, precum clubul moto Hardliners, fondat în penitenciar de foști membri ai Hells Angels – o organizație deja scoasă în afara legii în Olanda din cauza activităților criminale.

Potrivit actelor oficiale, suspecții aflați în vizorul anchetei ar deține informații esențiale despre soarta obiectelor furate, dar refuză să colaboreze. Poliția a recurs inclusiv la investigații sub acoperire pentru a obține indicii.

Într-un episod desprins parcă din filmele cu spioni, un polițist infiltrat, care s-a prezentat drept colecționar de artă, a reușit să stabilească un contact cu fratele unuia dintre suspecți. I-a oferit inițial 5.000 de euro și un telefon pentru a comunica în siguranță. Ulterior, recompensa promisă a crescut spectaculos: 500.000 de euro pentru informații despre artefacte, apoi încă 400.000.

Dar planul nu a funcționat. Interlocutorul a refuzat să colaboreze, apreciind că suma este insuficientă, și a susținut că obiectele nu au fost distruse sau topite, dar nici nu a oferit vreo dovadă în acest sens.

Un jaf șocant și urmări serioase

Furtul a avut loc în ianuarie 2024 și a zguduit atât Olanda, cât și România. Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în Muzeul Drents, au spart vitrinele blindate și au sustras piesele de tezaur împrumutate temporar de la Muzeul Național de Istorie al României.

Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări din aur pur fac parte din Patrimoniul Național Român.

Jaful a avut urmări directe și la București: directorul MNIR a fost demis, fiind criticat pentru că a aprobat transportul și expunerea unor comori de o asemenea valoare în afara țării, fără măsuri de securitate adecvate.