Alba-neagra numitului Nicușor Dan

Astăzi, la Palatul Cotroceni, președintele numit a promis că va tranșa uriașul diferend politic dintre magistrați și restul societății. Vâlvătaia a fost aprinsă, iar bomba a fost detonată chiar de către mult contestata Oana Gheorghiu, numită recent în poziția de vicepremier. Nicușor Dan o apără pe aceasta atunci când ea îi urechează pe magistrați și se angajează să blocheze orice anchetă judiciară împotriva ei.

Este un joc de-a alba-neagra. Nicușor Dan se prevalează, cu forța unui președinte jucător, de dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima opiniile și, din această perspectivă, susține că doamna Oana Gheorghiu era cât se poate de îndreptățită să-și exprime opiniile critice legate de salariile excesive ale magistraților și de momentul în care aceștia au posibilitatea să iasă la pensie, cu pensii mai mari decât ultimul salariu.

Într-o scurtă paranteză, sunt silit să fac din nou distincția pe care am mai făcut-o și altă dată, afirmând că judecătorii sunt una și că ei reprezintă adevărata putere judecătorească, în timp ce procurorii sunt, în realitate, avocați ai statului și reprezintă acuzarea în cadrul proceselor penale, la fel cum, bine-mersi, avocații reprezintă apărarea. Dar procurorii au ținut morțiș să se identifice cu judecătorii, să se lipească de aceștia ca timbrul de scrisoare, pentru a obține imunități și avantaje materiale care, în mod normal, sunt consacrate exclusiv puterii judecătorești. Am închis paranteza.

Făcând afirmațiile pe care le-a făcut, Oana Gheorghiu este în consens, în linii mari, cu societatea civilă, cu marea majoritate a cetățenilor care nu înțeleg cum de a fost posibil ca, într-o țară în care cetățenii au venituri mici, judecătorii și procurorii să obțină salarii și pensii de mii și mii de euro, mai mari decât în oricare altă țară a Uniunii Europene. De asemenea, opinia publică nu înțelege, nici în ruptul capului, de ce procurorii și judecătorii au posibilitatea să iasă la pensie mai devreme decât omologii lor din Europa, mult mai devreme decât ceilalți cetățeni români, reprezentând alte categorii socio-profesionale.

Zilele trecute, savanții de la institute de cercetare prestigioase au stabilit că omul atinge inteligența maximă începând de la 55-60 de ani și că, după această vârstă, el atinge competența maximă profesională. Oare cum se explică faptul că judecătorii și procurorii, și nu mai puțin societatea românească, renunță la valorificarea capacității acestora tocmai începând din momentul în care pot fi atinse performanțele de vârf?

Am prezentat mai sus câteva argumente; pot fi invocate și multe altele, care îndreptățesc criticile aduse de societatea civilă și, de asemenea, efortul reprezentanților unor partide de a schimba, în plan legislativ, această stare de lucruri. Eforturi care se ciocnesc mereu de cerbicia reprezentanților Curții Constituționale, pentru că, nu-i așa, „corb la corb nu scoate ochii”!

Dacă Oana Gheorghiu ar fi rămas la societatea de caritate, unde este cofondator și a reușit să-și atribuie venituri de multe mii de euro din donațiile făcute de cetățenii României pentru copiii vitregiți de soartă, opinia ei ar fi fost în deplină regulă și bine primită la nivelul întregii societăți. Numai că Oana Gheorghiu a devenit vicepremier al Guvernului, al cincilea, și a jurat să apere Constituția și legile țării. Ori statutul veniturilor și ieșirii la pensie al magistraților este legiferat și răslegiferat și poate fi criticat, bine-mersi, de orice cetățean, în virtutea dreptului democratic la opinie, dar nu și de un reprezentant de vârf al unei alte puteri în stat, care este puterea executivă.

Și parlamentarii au putut fi critici în deplină legalitate, întrucât, în numele cetățenilor care i-au ales, au dreptul să-și manifeste orice opinie, iar respectivele opinii sunt garantate de imunitate.

Din această perspectivă, Oana Gheorghiu, deși s-a exprimat în consens cu cea mai mare parte a societății, a încălcat legea, astfel încât sesizarea împotriva ei, făcută de Consiliul Superior al Magistraturii, este pe deplin îndreptățită și poate fi declanșată, cât se poate de legal, o anchetă penală împotriva ei. Este punctul extrem de sensibil, de-a dreptul incandescent, în care, iată, a intervenit Nicușor Dan, apărând-o pe Oana Gheorghiu ca și când aceasta s-ar fi exprimat în calitate de simplu cetățean.

Este extrem de interesant cum va decurge astăzi acest prim meci politic, în care președintele numit se comportă ca un jucător, și dacă el va reuși sau nu să-și îndeplinească angajamentul și să blocheze dreptul procurorilor și magistraților de a ancheta și judeca acest caz. Tare mi-e teamă pentru el că încearcă să patineze pe o gheață mult prea subțire!