Învățământul profesional și tehnic se află în impas din cauza lipsei profesorilor specializați pentru instruirea practică, dar și din cauza reticenței tinerilor pentru a urma o astfel de școlarizare. Inspectorul pentru învățământul profesional și tehnologic din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, prof. Iuliana Țugui, a precizat că absolvenții de clasa a VIII-a și părinții acestora nu se informează suficient în ceea ce privește oportunitățile finalizării unui liceu tehnologic.
Lipsesc profesori specializați din sistemul de învățământ profesional și tehnic
Învățământul profesional și tehnologic din județul Iași se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă, și anume lipsa profesorilor de specialitate, în special în domeniile unde practica are un rol esențial în formarea elevilor. Situația a fost confirmată de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Iași, în contextul reorganizării învățământului profesional în licee tehnologice, începând cu anul școlar 2026-2027.
Potrivit inspectorului pentru învățământ profesional și tehnic, prof. Iuliana Țugui, există deja un deficit de personal didactic în anumite specializări.
Reprezentanții sistemului educațional arată că lipsa profesorilor este resimțită mai ales în zona instruirii practice, acolo unde elevii trebuie pregătiți direct pentru meserii cerute pe piața muncii.
„Da, putem discuta despre o astfel de situație de deficiență a cadrelor didactice, în special pentru profesorii de instruire practică la calificările pe domenii din profilul servicii”, a declarat inspectorul Iuliana Țugui.
Acest profil, unul dintre cele mai căutate în domeniul învățământului profesional, include specializări precum bucătar, ospătar, comerciant-vânzător, lucrător hotelier, turism și alimentație, estetică și igiena corpului omenesc sau operator servicii administrative.
Lipsa profesorilor din aceste domenii afectează direct pregătirea practică a elevilor, într-un moment în care piața muncii are nevoie urgentă de personal calificat.
Din anul școlar 2026-2027, învățământul profesional va fi reorganizat în cadrul liceelor tehnologice. Elevii vor putea obține o calificare de nivel 3 după trei ani de studiu, iar dacă aleg să continue și clasa a XII-a, vor putea dobândi o calificare de nivel 4 și vor susține examenul de Bacalaureat.
„Numărul claselor de liceu tehnologic propuse este corelat cu solicitările operatorilor economici, dar și cu numărul de elevi, absolvenți de clasa a VIII-a. Conform legislației aprobate, proiectul planului de școlarizare propus pentru 2026-2027 cuprinde clase de liceu tehnologic, pe domenii și calificări, care dau posibilitatea obținerii unei calificări de nivel 3, după 3 ani de liceu, nivel care acum se obține prin învățământ profesional, și a unei calificări de nivel 4 și examen de Bacalaureat, dacă elevii optează să continue studiile și în clasa a XII-a”, a declarat prof. Iuliana Țugui pentru reporterii BZI.
Deși noua structură este văzută ca un pas înainte, problema resursei umane rămâne una majoră.
Tinerii sunt, în continuare, reticenți în ceea ce privește liceele tehnologice
În practică, însă, mulți specialiști preferă mediul privat, unde salariile sunt mai atractive și condițiile de muncă mai flexibile. Astfel, școlile ajung să concureze direct cu angajatorii economici pentru aceiași oameni. Pentru a preda într-un liceu tehnologic, un electrician, mecanic sau bucătar trebuie să îndeplinească cerințele legale privind pregătirea profesională și formarea pedagogică, după cum susține prof. Iuliana Țugui.
Pe lângă lipsa profesorilor, sistemul se confruntă și cu reticența elevilor și părinților față de acest traseu educațional.
„Există reticența elevilor și părinților pentru liceele tehnologice. De cele mai multe ori, refuză să se informeze asupra perspectivelor absolvirii acestei forme de școlarizare”, a explicat inspectorul ISJ Iași.
Din această cauză, multe licee tehnologice primesc elevi cu medii foarte mici la admitere, ceea ce pune presiune suplimentară pe profesori și pe actul educațional.
Absolvenții învățământului dual și profesional au șanse reale să fie angajați imediat după finalizarea studiilor, mai ales la operatorii economici unde au făcut practică. Cu toate acestea, exact sistemul care produce forță de muncă necesară economiei duce lipsă de cadre didactice.
„Există calificări solicitate din toate domeniile de pregătire. În alegerea unei calificări, elevii țin cont de avantajele învățământului tehnologic dual și de perspectiva ocupării unui loc de muncă. Rata de absorbție pe piața muncii este în strânsă dependență de opțiunile absolvenților. Absolvenții de învățământ dual, în majoritatea cazurilor, se pot angaja la operatorul economic partener de practică”, a adăugat inspectorul pentru învățământul profesional și tehnic.
Astfel, deși avantajele învățământului tehnic și profesional sunt recunoscute pe piața muncii, lipsa profesorilor specializați și reticența tinerilor pentru acest tip de școlarizare reprezintă probleme reale pentru domeniu.