Alertă economică în România: salarii înghețate, șomaj în creștere și deficit uriaș până în 2027

Comisia Europeană trage un semnal puternic de alarmă privind evoluția economiei României. În previziunile economice de toamnă, publicate luni, 17 noiembrie, Bruxelles-ul reduce drastic estimările de creștere și avertizează că urmează ani marcați de austeritate, consum slăbit, șomaj în creștere și presiuni fiscale puternice.

Pentru 2025, Comisia estimează că România va avea o creștere economică de doar 0,7%, la jumătate față de prognoza din primăvară (1,4%). În 2026, PIB-ul ar urma să avanseze cu 1,1%, iar abia în 2027 să depășească pragul de 2%.

Performanța este sub media europeană, unde se așteaptă o creștere de 1,4% atât în acest an, cât și anul viitor.

Bruxelles-ul avertizează că măsurile de consolidare fiscală, adică restrângerea cheltuielilor statului și creșterea taxelor, vor pune presiune directă pe consumul privat și public, într-un moment în care inflația continuă să erodeze veniturile populației.

Pe ce se bazează totuși creșterea

Comisia notează că economia României reușește totuși să rămână pe plus datorită:

• revenirii treptate a investițiilor private,
• accelerării utilizării fondurilor europene,
• îmbunătățirii exporturilor nete.

Abia din 2027, odată cu relaxarea ritmului de consolidare fiscală, economia ar putea prinde viteză.

În 2024 și începutul lui 2025, consumul privat a fost afectat de incertitudinile politice, fiscale și electorale. Pachetele de ajustare fiscală adoptate de Guvern vor reduce în continuare venitul disponibil al populației, avertizează Comisia.

Consumului public îi va fi, la rândul său, pus „frână” prin tăieri bugetare succesive.

În schimb, investițiile (formarea brută de capital fix) încep să își revină, iar exporturile rezistă mai bine decât se anticipase.

Piața muncii se răcește: șomajul urcă

Comisia Europeană estimează că dinamica angajărilor scade în 2025, ceea ce va împinge rata șomajului la peste 6%.

Cu toate acestea, influxul de lucrători străini rămâne ridicat, mai ales în construcții și servicii, semn că unele sectoare încă au nevoie de forță de muncă.

Salariile vor fi temperate atât la stat, cât și în privat, în 2025 și 2026, ceea ce ar putea îmbunătăți competitivitatea externă, dar va lovi în puterea de cumpărare a populației.

După scăderea la 5,8% în 2024, inflația a explodat din nou în trimestrul 3 al anului, ajungând la 8,6% în septembrie, ca urmare a eliminării plafonării prețurilor la electricitate.

Prognoza pe termen mediu arată astfel:

• 6,7% inflație în 2025,
• sub 6% în 2026, dar cu riscul unei noi accelerări în 2026, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale.

Deficit uriaș, datorie în creștere

După un deficit record de 9,3% din PIB în 2024, Comisia estimează o scădere treptată, dar lentă:

• 8,4% în 2025
• 6,2% în 2026
• 5,9% în 2027.

Cheltuielile pentru apărare vor continua să crească, ajungând la 2% din PIB în 2027.

Datoria publică va urca și ea semnificativ, de la sub 55% în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, din cauza deficitelor mari și a creșterii costurilor cu dobânzile.