Atac la adresa presei! IPJ Dolj, acuzat de hărțuire. Ce știre a deranjat atât de tare autoritățile

TENTATIVA DE COMPROMITERE A SURSELOR JURNALISTICE – Reporterul Valentin Busuioc de la Lumea Justiţiei a fost citat să se prezinte în 48 de ore la sediul IPJ Dolj pentru a fi audiat ca martor într-o cauză privind divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Dosarul vizează încercarea conducerii unei instituţii din Dolj de a afla cine a semnalat o serie de posibile nereguli din acea instituţie. Directiva UE 2019/1937 şi jurisprudenţa CEDO ocrotesc sursele jurnalistice, conform luju.ro

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj – condus de comisarul-şef Marius-Daniel Mirzacu – comite o tentativă de compromitere a surselor jurnalistice.

Reporterul Valentin Busuioc de la Lumea Justiţiei a fost citat în dimineaţa zilei de miercuri, 3 septembrie 2025, de către comisarul-şef Marin-Laurentiu Marica de la IPJ Dolj să se prezinte vineri, 5 septembrie, la ora 10:00, la sediul inspectoratului, pentru a fi audiat în calitate de martor într-un dosar vizând posibilă săvârşire a infracţiunii de la art. 304 din Codul penal: divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

În discuţia telefonică avută înainte de primirea citaţiei pe e-mail, comisarul-şef Marica a explicat că este vorba despre o speţă în care Lumea Justiţiei a trimis o adresă oficială către conducerea unei instituţii din judeţul Dolj, pentru a solicita punctul de vedere în legătură cu posibilele nereguli care ne-au fost semnalate la nivelul acelei instituţii. Conducerea instituţiei a oferit punctul de vedere cerut, dar a şi formulat o plângere penală vizând infracţiunea de la art. 304 Cod penal (divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice). Iar acum, potrivit lui Marin Marica, IPJ Dolj încearcă să afle cine sunt sursele care ne-au semnalat acele posibile nereguli de la nivelul respectivei instituţii doljene. După cum vedeţi în facsimilul de mai sus, pe rolul IPJ Dolj s-a format dosarul nr. 1/220/P/2024.

Încheiem, subliniind că un asemenea gest din partea organelor de urmărire penală (fie ele poliţişti sau procurori) este cât se poate de revoltător, în condiţiile în care atât reglementările europene, cât şi bogată jurisprudenţa a Curţii Europene a Drepturilor Omului garantează dreptul jurnaliştilor de a-şi proteja sursele. Lumea Justiţiei va milita totdeauna pentru protecţia surselor ziariştilor, care este o reglementare sănătoasă pentru orice democraţie. În caz contrar, dacă sursele gazetarilor ar fi divulgate, s-ar institui un regim de teroare la nivel naţional (atât pentru jurnalişti, cât şi pentru avertizorii de integritate), iar opinia publică nu ar mai afla niciodată realitatea.

Iată normele naţionale şi europene privind protejarea surselor jurnalistice:

– Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;

– art. 45-46 din Directiva UE 2019/1937 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii:

„(45) Protecţia împotriva represaliilor ca mijloc de protejare a libertăţii de exprimare şi a libertăţii şi pluralismului mijloacelor de informare în masa ar trebui să fie furnizată atât persoanelor care raportează informaţii despre acte sau omisiuni în cadrul unei organizaţii (‘raportare interna’) sau către o autoritate externă (‘raportare externa’), cât şi persoanelor care pun astfel de informaţii la dispoziţia publicului, de exemplu, direct către public prin intermediul platformelor online sau al platformelor de comunicare socială, sau către mass-media, funcţionari aleşi, organizaţii ale societăţii civile, sindicate sau organizaţii profesionale şi patronale.

(46) Avertizorii reprezintă, în special, surse importante pentru jurnaliştii de investigaţie. Furnizarea unei protecţii eficace a avertizorilor împotriva represaliilor creşte securitatea juridică pentru potenţialii avertizori şi, prin urmare, încurajează avertizarea în interes public şi prin mass-media. În acest sens, protecţia avertizorilor ca surse jurnalistice este indispensabilă pentru a garanta rolul de ‘gardian’ al jurnalismului de investigaţie în societăţile democratice”.

Redam cauzele CEDO vizând încălcarea art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (libertatea de exprimare):

1. Goodwin împotriva Regatului Unit:

„Protecţia surselor jurnalistice este una dintre condiţiile fundamentale ale libertăţii presei. (…) Fără această protecţie, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecinţă, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informaţii corecte şi demne de încredere ar putea fi afectată negativ. (…) [Un] ordin de divulgare a sursei (…) nu poate fi compatibil cu art. 10 din Convenţie, cu excepţia cazului în care este justificat de un interes public superior”;

2. Nordisk Film & TV A/S împotriva Danemarcei;

3. Voskuil împotriva Ţărilor de Jos;

4. Financial Times Ltd şi alţii împotriva Regatului Unit;

5. Sanoma Uitgevers B. V. Împotriva Ţărilor de Jos;

6. Telegraaf Media Nederland Landelijke Media B.V. şi alţii împotriva Ţărilor de Jos;

7. Becker împotriva Norvegiei, potrivit luju.ro.