Absolvenți renunță la titularizare, deși și-au dorit ani la rând să devină profesori. Tot mai mulți tineri care au terminat facultăți precum Litere, Matematică sau Istorie aleg să nu participe la examenul care le-ar putea deschide drumul către o carieră în învățământ. Instabilitatea posturilor, lipsa locurilor titularizabile, salariile de început și experiențele trăite în timpul practicii pedagogice îi determină să se reorienteze către mediul privat, unde spun că găsesc mai multă predictibilitate și perspective mai bune de dezvoltare profesională.
Instabilitatea din sistem îi îndepărtează de cariera didactică. Posturile titularizabile, puține, descurajează candidații.
De ce renunță tinerii absolvenți la titularizare
În timp ce mii de candidați se pregătesc pentru examenul de titularizare de pe 21 iulie 2026, mulți absolvenți de Litere, Matematică, Istorie, Fizică sau alte specializări cu profil didactic aleg să nu se înscrie deloc la concurs, spunând că instabilitatea din sistemul educațional, lipsa posturilor titularizabile și salariile de început nu le oferă suficiente motive pentru a urma o carieră în învățământ.
Deși facultățile continuă să pregătească anual sute de absolvenți care pot preda în școli și licee, tot mai puțini sunt dispuși să intre în sistem.
Mulți spun că iubesc domeniul pe care l-au studiat și chiar și-ar fi dorit să ajungă profesori, însă realitatea din școli i-a făcut să își schimbe planurile înainte de primul examen de titularizare.
Pentru mulți dintre ei, problema nu este examenul în sine, ci ceea ce urmează după promovarea lui.
„Am terminat Facultatea de Litere și, în timpul facultății, eram convinsă că voi deveni profesor de limba română. Am făcut practică pedagogică și chiar mi-a plăcut enorm să lucrez cu elevii. Dar, când am început să mă interesez ce înseamnă cu adevărat să intri în sistem, am realizat că nu este atât de simplu. Poți lua o notă foarte mare și tot să nu prinzi un post titularizabil. Apoi ajungi suplinitor, mergi dintr-o școală în alta, nu știi dacă anul următor mai ai serviciu și trebuie să reiei tot procesul. Mi se pare că, după anii de facultate și master, merit mai multă stabilitate. Nu m-am înscris la titularizare și nici nu regret, îmi pare rău doar pentru că am pierdut mult timp la o facultate care nu mă prea ajută în alt domeniu”, a povestit Bianca Maria Păduraru reporterilor BZI.
Mediul privat devine tot mai atractiv
Situații asemănătoare există și în rândul absolvenților facultăților de profil real.
Andrei Toma a terminat, în acest an, Facultatea de Matematică și spune că, deși a luat în calcul varianta învățământului, diferența dintre oportunitățile din mediul privat și cele din școli a fost decisivă.
„Am primit ofertă de muncă înainte să termin facultatea, iar salariul era aproape dublu față de cel pe care l-aș fi avut ca profesor debutant. În plus, am un contract stabil și știu că, dacă muncesc bine, pot evolua. În învățământ, am colegi din anii anteriori care au luat peste 8 la titularizare și tot fac naveta între două sau trei școli. Unii schimbă localitatea în fiecare an, în funcție de posturile disponibile. Mi se pare absurd ca un profesor bun să trăiască permanent cu teama că anul viitor nu va mai avea unde preda. Mi-ar fi plăcut să lucrez cu copii, dar e mai important un venit stabil”, a explicat tânărul.
Unii consideră chiar că imaginea profesiei de profesor s-a deteriorat în ultimii ani.
„Eu eram convinsă că voi deveni profesoară de limba română. Îmi plăcea să citesc, îmi plăcea ideea de a lucra cu elevii și tocmai de aceea am ales Literele. Dar practica pedagogică din facultate m-a făcut să mă răzgândesc complet. Am intrat la clasă, chiar la un liceu cu renume din oraș, cu foarte mult entuziasm și am descoperit că o mare parte din energie se consumă încercând să faci liniște și să îi convingi pe elevi să fie atenți. Unii vorbeau peste mine, alții stăteau pe telefon sau făceau glume în timpul orei. Au fost și copii foarte buni, dar atmosfera generală m-a descurajat. Am văzut cât de greu este să fii profesor astăzi și cât de puțin respect pare să mai existe pentru această meserie. La finalul practicii, mi-am dat seama că nu mă văd făcând asta zilnic și am decis să mă orientez spre alt domeniu”, a spus Ana-Maria Butea, absolventă a Facultății de Litere.
Lipsa posturilor titularizabile îi descurajează pe tineri
Pe de altă parte, experiența titularizării i-a făcut pe unii tineri să își piardă încrederea în sistemul de învățământ chiar de la începutul carierei. Deși au obținut rezultate bune la examen, lipsa posturilor titularizabile i-a determinat să se gândească serios dacă mai merită să rămână în educație. Este și cazul unei tinere absolvente, care spune că nota obținută anul trecut nu i-a adus stabilitatea profesională la care spera.
„Anul trecut am dat titularizarea și am luat peste 8, ceea ce pentru mine a fost o muncă uriașă. Am învățat luni întregi, am făcut meditații și am crezut că o notă mare îmi va asigura un post stabil. În realitate, am descoperit că nu este suficient. Nu am prins un loc titularizabil și mi s-a propus doar suplinire, în mai multe școli și cu navetă. Mi s-a părut foarte frustrant să vezi că ai un rezultat bun și, totuși, să nu poți obține stabilitatea pentru care ai muncit. După experiența aceea, am început să mă întreb dacă merită să mai încerc și anul acesta sau dacă nu ar fi mai bine să îmi caut un job în afara învățământului. Auzi foarte des de situații care te descurajează și mai mult, cum ar fi că e foarte greu să prinzi un post bun fără pile. Nu credeam că e real până am simțit-o pe pielea mea”, a recunoscut Olivia Apopei, masterandă la Facultatea de Litere.
În timp ce școlile au nevoie de profesori tineri și bine pregătiți, o parte dintre cei care ar putea ajunge la catedră aleg alte domenii, invocând lipsa stabilității și dificultatea de a obține un post titularizabil. Astfel, absolvenții renunță la titularizare, iar fenomenul ridică tot mai multe semne de întrebare cu privire la viitorul sistemului de învățământ.
Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași
Dintotdeauna, locurile din invatamant au fost atent rezervate cadrelor partidelor sau plozilor acestora. In comunism – cadrele didactice erau vectori ideologici, actual – „un loc-usor de munca”. Sistemul e conceput in asa maniera, incat oricine poate fi usor controlat, pe criterii discretionare. Iar, cel mai grav,”malpraxisul” se observa doar dupa generatii, cand capusele sunt deja pensionate. Totul…pe costul bietilor copii. Sunt foarte putini profesori adevarati!
Pai nu au loc de fosilele comuniste din satelit comune….veșnicii suplinitori cu licee industriale comuniste apoi cu facultate la ID Spiru Haret.fqcuta..LA 40/50 ani membri PESEDE În cârdășie cu primar pesede și soția director / ex COM Fantanele ( focuri)…
Tinerii n o sa aibă loc niciodată…
Promovabilitate clasa 8 a …zero….sau 5/6 maxim din 2 clase…iar salarii o fosila qcolo are 7-8 mii net cu spor de tara cu vechime grade luate cu gâște mese wi chiolhqnuri….cam asa I peste tot…
Bah, da aia de care vorbesti tu nu au fost niciodata tineri? Ei cum au putut, ai?
Meseria de profesor a fost intdeauna prost platita. Acuma, dupa ce Bolojan a taiat si anul trecut si anul asta, nu prea vad cine sa-si doreasca sa mearga la catedra si mai ales nu vad cine ar ramane mai mult de un an. Leafa mica + elevi nesimtiti + naveta = iesire din sistem. Eu am iesit acum 4 ani. Aveam post in oras, dar nu ma ajungeam cu banii.
limbistele pot castiga 500 usd/zi la videochat
Așa este, din cauza studenților de la Petre Andrei,Spiru Haret,Danubius…a decăzut foarte mult învățământul ieșean/european.
Glumesc !!!
Am la muncă 2 proaspete absolvente de la UAIC Iași/ FEAA …ășă di tălâmbe câ au terminat și cu nota 10( pt ce nota 10???) iar ele habar nu au cum se completează o factură, nu mai vorbim de o balanță contabilă. Programe de contabilitate ?!?
Au făcut 3 ani contabilitate+ 2ani master…5ani irosiți aiurea.RUȘINE !!!
Ce sunt alea programe de contabilitate?!?
…, studentele face „contabilitate imaginară și scrisoare de trăsură” la facultate!!!
Kă(kam)…asta e cu facultățile de la stat de la noi.
La Oxford, un elev ajunge contabil la terminarea ciclului de învățarea,la noi nu știe o factură !
🍑🥒Disclaimăr🥒💋
Din 30 de studenți care termină contabilitate la zi, 40 nu știu să facă un bilanț la o firmă din domeniul privat.😵💫
E că și cum un student la Conservator-clasa pian nu știe să cânte
„mel,melc codobelc” la pian pe notele muzicale scrise de un copil pe un portativ.
Rușine pentru notele de 10 acordate din burtă(foarte ușor) la contabilitate.
Nu știi bilanț contabil și să operezi softuri contabile,audit,etc…NOTA 6 la licență și master.
Să știm și noi că acești stdenți „este proaste” și nu merită angajate pe post de economist ci de măturătoare sau la kakaufland,aranjare marfă la raft.
Trist !!!
Nu au nicio scuza. Situatia asta nu dureaza de 2-3 ani, ci de decenii. Nu au stiut asta cand s-au inscris la facultate?
Dupa ce ti-ai pierdut cei mai frumosi ani invatand ceva ce nu iti va folosi niciodata, e irelevant daca renunti sau nu la titularizare.
Voi v-ați referit până acum la absolventii din ciclurile I și II ale învățământului universitar, adică licență și master. Dar rromania și-a bătut joc îngrozitor de cei din ciclul III, cu doctoratul susținut. Și nu vorbesc de absolvenți de Spiru Haret și alte asemenea stabilimente dubioase, ci de universități decente. Porcii care dirijează statul român, inclusiv aparatul de guvernanță din Educație, s-au bazat, cel puțin până acum, pe legea cererii și ofertei, care era în avantajul lor: mulți doritori să intre în sistem, puține posturi titularizabile. Prin urmare și-au permis să facă fițe, să-i plătească în bătaie de joc, să-i trimită în glodurile patriei, să nu le deconteze naveta, să-i țină la cheremul a tot soiul de nespălați și păduchioși, începând cu elevii și aparținătorii lor, și terminând cu directori de școală și inspectori școlari. Ei, bine, în curând vor începe să culeagă ce au semănat. Întâi a scăzut drastic natalitatea, prin urmare vor fi din ce în ce mai puțini copii în grădinițe, școli și licee; valul de declin a ajungs deja în universități, unde, în majoritatea cazurilor, se intră fără admitere. Iar dintre absolvenții de universitate, încă și mai puțini vor merge către cariera didactică. Prin efect de bumerang, acestea se va întoarce tot la sursă. Obișnuiți-vă cu ideea că românii vor deveni un popor de autodidacți, școlarizați fie la școala duminică, la umbra pomului verde, fie pe bani grei, în străinătate. Un badea Cârțan, cu desaga de cărți, ori vreun domnu Trandașir, un atemporal descrepit, proprietarul uni mic raft de cărți vechi de 100 de ani, cu pălărie de paie în cap, încălțat cu șoșoni de cauciuc pentru glodul de pe uliță, sprijinit în baston și ochelari rotunzi pe nas, care va povesti basme cu Făt Frumos la orele unde trebuia să facă educație științifică temeinică. Degeaba românache va avea Google academic în buzunar, pe telefonul mobil, ori ca accesoriu la ochelarii de vedere, dacă nu va înțelege ce citește acolo și nu va ști ce să facă cu informația respectivă. Educația de bună calitate costă parale multe și a devenit deja apanajul celor care și-o pot permite. Pentru restul avem popi grăsuni și politicieni șmecheri. Până la urmă, măi dragă românache, nu asta ți-ai dorit ?
Trist, dar adevarat. Apropo de calitate: multi nu se inscriu la concursul de titularizare deoarece…NU au cu ce! Au copiat masiv in facultate, de abia au sustinut licenta (doar ei stiu, saracii, cum), iar acum un nou examen?! Mai ales ca nu se prea poate copia. De unde: cunostinte teoretice solide, cultura academica, materie sistematizata etc., daca nici de la profesorii lor NU au primit? Aici, in tara minciunii, imposturii si a hotiei? Decidentii au alte griji, de aliniere.