Avertismentul unui profesor înainte de Evaluarea Națională! Elevii din mediul rural, dezavantajați din start. „Sunt copii care nu au…”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cu doar câteva zile înainte de Evaluarea Națională, mii de elevi din județul Iași se pregătesc pentru examenul care le poate influența viitorul educațional. Însă, deși susțin aceleași probe și concurează pentru aceleași locuri la liceu, realitatea elevilor din mediul rural este adesea foarte diferită de cea a colegilor lor din oraș. În timp ce unii beneficiază de meditații și resurse suplimentare, alții învață în condiții dificile și se confruntă cu probleme care depășesc cu mult emoțiile unui examen.

Elevii din mediul rural pornesc cu dezavantaje importante. Mulți copii de la sate nu știu dacă vor continua studiile, deși învățământul este obligatoriu până în clasa a XI-a.

Elevii din mediul rural, dezavantajați din start la Evaluarea Națională

Mai este doar o săptămână până la Evaluarea Națională, primul examen important din viața elevilor de clasa a VIII-a. În timp ce marea majoritate a elevilor din oraș rezolvă zilnic teste, participă la meditații și își calculează șansele de admitere la cele mai bune licee, în unele sate din județ, situația arată cu totul diferit.

Pentru mulți elevi din mediul rural, examenul nu reprezintă doar o provocare școlară, ci și o confruntare cu lipsurile materiale, accesul limitat la educație și, uneori, cu perspectiva abandonării studiilor.

02:00

Rata de promovare la Bacalaureat 2026 în județul Iași a crescut după contestații și rămâne peste media națională!

02:00, 11 Jul 2026

Performanță pentru educația ieșeană! Nouă școli au obținut titlul „Școală Europeană”

Deși susțin aceeași probă și concurează pe aceleași locuri, punctul de plecare al elevilor din mediul rural și al celor din mediul urban este adesea foarte diferit.

În multe familii din oraș, pregătirea pentru Evaluarea Națională a început cu ani în urmă. Meditațiile la matematică și limba română au devenit o normalitate pentru numeroși elevi care își doresc să intre la colegii de prestigiu.

„Fac pregătire din clasa a VI-a. Acum rezolv câte două-trei variante pe zi și încerc să mă concentrez cât mai mult. Mi-aș dori să intru la un colegiu bun din Iași și știu că am nevoie de o medie foarte mare”, spune Andrei, elev în clasa a VIII-a.

Părinții investesc în meditații, culegeri și cursuri suplimentare, iar presiunea de a obține rezultate excelente este uneori uriașă.

În mediul rural, realitatea este adesea diferită. Există elevi foarte buni, care obțin rezultate remarcabile în ciuda dificultăților, însă profesorii spun că mulți copii pornesc cu un handicap pe care nu l-au ales.

Un cadru didactic din mediul rural, care a dorit să își păstreze anonimatul pentru a nu crea o imagine proastă școlii unde predă, afirmă că diferențele dintre sat și oraș sunt vizibile încă din primii ani de școală.

„Elevii din mediul rural sunt dezavantajați din mai multe puncte de vedere. În primul rând, condițiile materiale sunt diferite. Sunt copii care nu au un spațiu liniștit unde să învețe, care împart o cameră cu frații sau care trebuie să își ajute părinții la muncile gospodărești. În al doilea rând, trebuie să recunoaștem că există și problema resursei umane. Nu peste tot găsești profesori cu experiență sau profesori care să rămână ani la rând într-o școală de la țară. Sunt localități unde există fluctuații mari de personal și asta afectează inevitabil pregătirea copiilor”, a declarat profesorul reporterilor BZI.

Unii absolvenți de la sate nu vor merge la liceu

Acesta spune că există elevi extrem de muncitori, dar care nu își permit meditații și care trebuie să concureze cu colegi care beneficiază de pregătire suplimentară de ani de zile.

„Este greu să ceri rezultate identice unor copii care au avut oportunități complet diferite. Unii fac pregătire din clasa a V-a sau a VI-a, alții se bazează exclusiv pe ce reușesc să învețe la școală. Există, într-adevăr, copii care fac meditații și la țară. De obicei, sunt copiii care vin din familii cu resurse și care își doresc să intre la un liceu bun. Avem absolvenți de clasa a VIII-a care nu știu să citească, silabisesc sau citesc pe litere”, a continuat profesorul.

O altă problemă semnalată de profesorii din mediul rural este lipsa perspectivelor pe termen lung. Dacă mulți elevi din oraș discută despre facultate și carieră încă din gimnaziu, pentru unii copii de la sat preocupările sunt mult mai apropiate de realitatea imediată.

„Există elevi care nici măcar nu se gândesc la facultate. Unii nu sunt siguri că vor continua studiile după clasa a VIII-a. Îi preocupă mai mult cum își pot ajuta familia. Sunt copii care își văd părinții luptând cu probleme financiare și simt că trebuie să contribuie și ei cât mai repede. În România, învățământul este obligatoriu până în clasa a XI-a, dar mulți absolvenți de clasa a VIII-a nici nu se înscriu la liceu pentru că nu au resurse financiare sau sprijin. Ei știu că trebuie să muncească, să câștige bani. Majoritatea rămân aici în sat, muncesc cu ziua până împlinesc 18 ani și pot pleca în străinătate”, a mai spus cadrul didactic.

În școlile din județ există și elevi de excepție

Cu toate acestea, profesorii subliniază că mediul rural oferă și numeroase exemple de succes. În fiecare an există elevi care obțin medii foarte mari și reușesc să fie admiși la unele dintre cele mai bune licee din Iași.

„Sunt copii extraordinari. Unii învață după ce termină treburile prin gospodărie, alții fac naveta zilnic kilometri întregi. Când reușesc să intre la un liceu bun, satisfacția este uriașă pentru ei și pentru familiile lor. Trebuie să recunoaștem că aceste cazuri sunt destul de rare și au, de obicei, un fundal asemănător. Sunt copiii ai căror părinți au venituri, locuri de muncă sau merg în străinătate; de asemenea, părinți care au la rândul lor măcar 11 clase. Realitatea este că foarte mulți elevi din mediul rural, în loc să fie ajutați de familie, sunt trași în jos, neintenționat. E un mecanism mult mai amplu și devine din ce în ce mai îngrijorător”, a spus profesorul.

Evaluarea Națională ar trebui să măsoare cunoștințele dobândite în cei opt ani de școală. În realitate, spun specialiștii din educație, rezultatele reflectă adesea și diferențele dintre mediile din care provin elevii.

În timp ce unii candidați intră în sălile de examen după ani de pregătire suplimentară și acces la toate resursele necesare, alții ajung acolo după ce au depășit obstacole pe care colegii lor nu le-au întâlnit niciodată.

Cu o săptămână înainte de Evaluarea Națională, emoțiile sunt aceleași pentru toți elevii, atât cei din orașe, cât și pentru cei din mediul rural, însă în spatele acelorași subiecte și al acelorași note se ascund, de multe ori, povești foarte diferite despre șanse, sacrificii și dorința de a construi un viitor mai bun.