Boala Kawasaki, una dintre cele mai agresive afecțiuni. Copiii sunt cei mai predispuși să facă sindromul!

Boala Kawasaki, sau sindromul limfo-cutaneo-mucos, este o boală autoimună, care se manifestă prin vasculită febrilă a vaselor medii și mici din organism.

Sindromul limfo-cutaneo-mucos afectează, de regulă, copiii mici, fiind declanșată de o infecție virală. Boala Kawasaki este o afecțiune foarte rară, dar cu toate acestea este foarte întâlnită la vârsta copilăriei. O medie de 85% dintre copiii diagnosticați cu acest sindrom au o vârstă mai mică de 5 ani, cu un vârf între 18-24 luni. Afecțiunea este mai des întâlnită la sexul masculin decât la cel feminin. Principalele simptomele ale bolii se caracterizează prin modificări ale extremităților, erupție cutanată cu aspect variat, roșeața ochilor, fără a prezenta secreții oculare, buze roșii și crăpate, limba zmeurie, roșeața mucoasei bucale și a faringelui și o mărime mărită a ganglionului limfatic de la nivelul gâtului.

Tot ce trebuie să știi despre boala Kawasaki

În prezent, nu se cunoaște cu exactitate care este declanșatorul sindromului limfo-cutaneo-mucos. Se crede că boala Kawasaki apare din cauza unor anumiți agenți infecțioși, care declanșează în organism un răspuns imun anormal la indivizii susceptibili genetic.

Se presupune că, de-a lungul timpului, Boala Kawasaki a fost declanșată de anumiți agenți microbieni, cum ar fi adenovirus, parvovirus, coronavirus sau virusurile hepatice, dar și anumite bacterii. Această afecțiune afectează vasele de sânge de dimensiuni medii, inclusiv arterele coronare.

12:09

FOTO Care este diferența dintre discopatia lombară și hernia de disc? Iată care este tratamentul celor două afecțiuni!

15:00, 07 Nov 2025

FOTO Aurul se înnegrește dacă ești bolnav? Iată tot ce trebuie să știi despre bijuterii și starea de sănătate

Boala Kawasaki poate duce la formarea de anevrisme, respectiv dilatarea vaselor de sânge, sau la obstrucționarea circulației sângelui. Când afecțiunea afectează arterele coronare, poate duce la ischemie cardiacă și, în cazuri severe, la infarct miocardic.

Pe lângă simptomele principale ale sindromului, urmează o altă serie de simptome care se manifestă după aproximativ două săptămâni de la declanșare. În a doua etapa, boala începe să afecteze pielea, mai exact implică descuamarea pielii de pe mâini și picioare.

Pot apărea și dureri abdominale, diaree, vărsături sau dureri articulare.

Tratamentul sindromului

Boala Kawasaki nu are un tratament care te va scăpa complet de ea, această afecțiune este autoimună iar tratamentul prescris ține sub control simptomele acesteia. Tratamentul principal include imunoglobuline intravenoase pentru a reduce inflamația și riscul de afectare cardiacă, precum și aspirina pe termen lung pentru a preveni tromboza.

În cazuri mai severe sau dacă tratamentul inițial nu este eficient, se pot administra corticosteroizi. Copiii care suferă de boala Kawasaki sunt o excepție la regula care descurajează aspirina, deoarece este necesară sub supraveghere medicală strictă pentru a preveni complicațiile.

Imunoglobulinele se administrează prin perfuzie pentru a reduce inflamația vasculară și riscul de complicații cardiace, provocat de boala Kawasaki. Aspirina se administrează în doze mari la început, apoi în doze mici pentru o perioadă de 6-8 săptămâni sau mai mult dacă există afectări cardiace.

După administrarea imunoglobulinelor, este recomandată amânarea vaccinării cu virusuri vii, cum ar fi cele pentru rujeolă sau varicelă, timp de cel puțin 11 luni, deoarece eficiența lor poate fi redusă.

Pacienții cu sindromul limfo-cutaneo-mucos trebuie monitorizați pe viață, deoarece chiar și după ameliorarea simptomelor, arhitectura peretelui vascular poate rămâne modificată, predispunând la tromboze.

Boala Kawasaki este o afecțiune inflamatorie a vaselor de sânge care afectează în principal copiii, iar, în cazuri rare, poate provoca complicații cardiace grave precum anevrismele coronariene.