Pierderi de memorie: 4 boli care pot fi implicate

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Nu-ți amintești numele filmului pe care ai fost să-l vezi aseară sau ultima carte pe care ai citit-o? Nu-ți fa griji, nu este Alzheimer, dar poate manifestarea unei alte boli care merită și ea tratament. Iata 4 boli care duc la pierderi de memorie!

Depresia

Persoanele cu depresie au o memorie mai slabă decât persoanele sănătoase. Problemele de memorie afectează pacienții deprimați în 7 din 10 cazuri. Acesta este un studiu publicat în octombrie 2013 în revista medicală Behavioral Brain Research care a constatat atrofia hipocampului la persoanele deprimate. Cu toate acestea, hipocampul este tocmai zona creierului care gestionează memoria și starea de spirit. Comportamentul depresiv ocupă atât de mult spațiu în creier încât ajunge să interfereze cu alte activități, în special pe cea a hipocampului.

Alte simptome de care trebuie să fii atent: oboseală, tulburări ale somnului și apetitului, iritabilitate. Dacă vă simțiți obosit și observați mai multe dintre simptome, stabiliți o întâlnire cu un psihiatru sau psiholog care poate stabili un diagnostic precis.

Boala care duce la pierderi de memorie: apneea de somn

Somnul de bună calitate este esențial pentru menținerea memoriei bune. Dormitul bine permite creierului nostru să înregistreze cele mai recente achiziții și să le „pună în partea din spate a capului”. Multe studii au arătat că un somn bun este cel mai bun mod de a vă antrena memoria și abilitățile de învățare. Cu toate acestea, apneea de somn nu permite creierului să funcționeze corect din cauza micro-trezirilor. Potrivit unui studiu american de la Universitatea din New York publicat în revista Neurology în aprilie 2015, persoanele cu apnee în somn experimentează tulburări de memorie și declin intelectual cu aproximativ 10 ani mai devreme decât altele.

Alte simptome de care trebuie să fii atent: sforăitul, senzația de oboseală, dureri de cap, somnolență în timpul zilei.

Hipotiroidism

Hipotiroidismul, care este încetinirea funcționării glandei tiroide, poate fi însoțit de pierderea memoriei. Pentru că, din moment ce tiroida secretă prea puțini hormoni, întregul sistem psihomotor încetinește. Și memoria este, de asemenea, afectată. Este, de asemenea, rezultatul unei mari oboseli fizice și intelectuale cauzate de acest dezechilibru hormonal.

Alte simptome de care trebuie să aveți grijă: lipsa tonusului, ritmul cardiac lent, pielea uscată, tulburări de tranzit (constipație și balonare).

Dacă aveți dubii, medicul dumneavoastră vă va recomanda un test de sânge pentru a măsura TSH, hormonul care stimulează tiroida. Nivelul TSH ar trebui să fie în mod normal între 0,3 și 5 µU/mL de sânge. Hipotiroidismul se stabilește atunci când nivelul TSH depășește 10 µU/mL. Testele pot clarifica cauza hipotiroidismului: printre acestea, ultrasunete și, eventual, scintigrafie tiroidiană.

Boala care duce la pierderi de memorie: boala celiaca

Boala celiaca este o tulburare cronică a intestinului care previne absorbția corectă a glutenului, un amestec de proteine ​​care se găsește în anumite boabe, cum ar fi grâul sau ovăzul. Se crede că această intoleranță la gluten afectează una din 300 de persoane. Niciun studiu nu a reușit încă să explice mecanismul care determină pierderea memoriei la persoanele cu boală celiacă. Dar acest simptom este foarte frecvent la persoanele bolnave și unii cercetători cred că inflamația cronică a intestinului (al doilea creier) Poate avea un efect direct asupra creierului nostru, cel real de data aceasta.

Alte simptome de care trebuie să fii atent: tulburări cronice de tranzit (diaree, constipație, balonare), pierderea în greutate, oboseală, crampe musculare.

Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru a va recomanda un test serologic pentru anticorpii produși de boală. Potrivit evaluării efectuate de Autoritatea Națională Franceză pentru Sănătate, doar detectarea anticorpilor anti-endomisiu și a anticorpilor anti-transglutaminaze își are locul în diagnosticul bolii celiace. Dacă este pozitiv, medicul va confirma suspiciunea clinică și va decide asupra unei posibile biopsii a intestinului subțire.