Bugetul, în aer! Guvernul a acoperit cheltuielile cu împrumuturi uriașe, în ciuda taxelor mai mari

Finanțele publice ale României au arătat semne timide de stabilizare în 2025, însă dependența statului de împrumuturi rămâne alarmantă. Practic, pentru fiecare 100 de lei cheltuiți de Guvern anul trecut, aproximativ 18 lei au provenit din credite, în timp ce doar 82 de lei au fost acoperiți din veniturile proprii ale statului: taxe, impozite și alte încasări bugetare.

Deși nivelul împrumuturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor s-a redus față de anul anterior, situația rămâne una dintre cele mai dezechilibrate din ultimele două decenii.

În 2024, statul se baza pe datorie pentru 21 de lei din fiecare 100 cheltuiți, iar recordul negativ a fost înregistrat în 2020, anul pandemiei, când aproape un sfert din cheltuieli au fost acoperite din împrumuturi.

Deficitul bugetar rămâne la cote îngrijorătoare

În mod normal, statele Uniunii Europene trebuie să mențină deficitul bugetar sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut, considerat nivel sustenabil pentru stabilitatea finanțelor publice. România nu a mai reușit să respecte această regulă din 2019, iar anul 2025 nu a făcut excepție.

Guvernul a închis anul cu un deficit de 7,65% din PIB, echivalentul a peste 146 de miliarde de lei. Deși acest nivel este mai mic decât cel din 2024, când deficitul a urcat la 8,67% din PIB, valoarea rămâne mult peste limitele europene și semnalează presiuni serioase asupra bugetului.

Deficitul apare atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează. Pentru a acoperi diferența, autoritățile se împrumută atât de pe piața internă, cât și de pe piețele externe, de regulă la costuri ridicate, ceea ce duce la acumularea rapidă a datoriei publice.

Costurile datoriei cresc accelerat

Creșterea împrumuturilor a dus la majorarea cheltuielilor cu dobânzile, care au ajuns anul trecut la peste 50 de miliarde de lei. Presiunea bugetară generată de aceste plăți este tot mai mare, iar estimările arată că România ar putea ajunge ca, până în 2026, să direcționeze aproape 10% din veniturile statului doar pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Această situație afectează inclusiv credibilitatea financiară a României în fața investitorilor și agențiilor de rating, mai ales în contextul instabilității politice și al ritmului ridicat al cheltuielilor publice.

Unde se duc banii statului

Cea mai mare parte a bugetului este consumată de cheltuielile curente, care reprezintă peste 92% din total. Din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 31 de lei merg către asistență socială, în principal pensii, iar peste 20 de lei sunt destinați salariilor bugetarilor.

Alte sume importante sunt alocate pentru bunuri și servicii, plata dobânzilor, finanțarea proiectelor europene și diverse transferuri către instituții publice sau programe guvernamentale. În schimb, investițiile directe, considerate motor al dezvoltării economice, reprezintă puțin peste 8% din totalul cheltuielilor.

România, printre statele UE cu cele mai mari deficite

Comparativ cu alte țări europene, România continuă să se situeze în zona statelor cu cele mai mari dezechilibre bugetare. Datele disponibile pentru 2024 arată că țara noastră a avut unul dintre cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană, depășită doar de câteva state din regiune.

În timp ce unele economii europene au reușit chiar să înregistreze excedente bugetare, România rămâne dependentă de finanțarea prin împrumuturi, ceea ce amplifică vulnerabilitățile economice pe termen lung.

Chiar dacă scăderea deficitului din 2025 indică o ușoară corecție a politicilor fiscale, nivelul actual al dezechilibrului bugetar și ritmul accelerat al datoriei publice arată că finanțele statului se află în continuare sub presiune. Fără măsuri consistente de reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor, România riscă să rămână captivă într-un cerc al împrumuturilor tot mai costisitoare.