Când se schimbă ora în 2025. Ce impact are asupra sănătății

Și în acest an, 2025, din păcate sau din fericire, se schimbă ora. Unul dintre efecte este că dormim mai puțin cu o oră, deoarece ora 03:00 devine ora 4:00. Se trece la ora de vară, la nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, inclusiv în America de Nord, însă sunt și multe alte state membre care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei. Printre ele sunt: Islanda, China, Rusia, Belarus și Turcia.

Se schimbă ora în 2025. Trecem la ora de vară în ultimul weekend din luna martie, și anume în noaptea de sâmbătă, 29 martie. Odată cu solstițiul de iarnă, din 21 decembrie, durata nopților scade, în timp ce durata zilelelor crește continuu, până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară.

RomaniaTV

Amalia Năstase a pierdut lupta cu kilogramele. Fosta soție a lui Ilie Năstase slăbise 30 de kilograme, dar le-a pus la loc. Cum arată acum

Observatornews.ro

Reacţia unui elev după ce a văzut că a picat Lucian Blaga la simularea de la Limba Română

Când se schimbă ora în 2025

În România, se schimbă ora de două ori pe an, respectiv la sfârșitul lunii octombrie, când se face trecerea la ora de iarnă, și la sfârșitul lunii martie, când trecem la ora de vară.

Conceptul de schimbare a orei a fost introdus la începutul secolului al XX-lea, în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar (în special cărbunele consumat pentru iluminat) pentru menținerea luminii artificiale. Practica a fost adoptată rapid și în Marea Britanie și alte țări europene în timpul războiului.

În ultimii ani au fost o serie de discuții cu privire la renunțarea schimbării orei atât în România, cât și în restul Europei. În anul 2019, Parlamentul European a susținut și a votat propunerea privind renunțarea la schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, însă implementarea acestei decizii a fost amânată. Nu a fost anunțată până acum o informație oficială cu privire la eliminarea măsurii.

CE SPUN STUDIILE: despre trecerea la ora de vară și impactul asupra sănătății

1 iulie 1908. Locuitorii din Thunder Bay, Ontario, Canada își dădeau ceasul cu o oră înainte pentru a marca prima trecere la ora de vară oficială din istorie. Cu toate acestea, ideea a devenit globală după ce Imperiul German și aliații din Austria au dat ceasurile înainte cu o oră pe 30 aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial pentru a salva energie și a încuraja scăderea consumului de combustibil.

Cine a inventat ora de vară și cu ce motiv? Benjamin Franklin a fost unul dintre primii care s-au gândit cum să se foloseasca mai bine societatea de lumina zilei. Acesta a observat că oamenii care dormeau mai mult după răsărit foloseau mai multe lumânări spre seară. El a sugerat în 1784 prima „lege” care încuraja economisirea lumânarilor, nu a energiei: trăgeau focuri de armă ca o alarmă în spațiul public, îndemnând parizienii să se trezească mai devreme. Toate acestea se întâmplau înainte să apară becul.

Totuși unul dintre inventatorii „orei de vară” este omul de stiință neozeelandez George Vernon Hudson, care în 1895 a prezentat o lucrare în fața Wellington Philosophical Society prin care propunea o schimbare a orei cu 2 ore în Octombrie și Martie. Totuși, ideea lui William Willett este cea care a determinat Parlamentul Britanic să adopte în mai 1916 ora de vară. De 100 de ani, o parte dintre țările lumii încă schimbă ora primavara și toamna.

9 februarie 2018. Membrii Parlamentului European au pus sub semnul întrebării utilitatea acestui obicei într-o lume modernă. Cu 384 voturi versus 153 s-a decis emiterea unei rezoluții prin care s-a solicitat Comisiei Europene evaluarea sistemului actual de schimbare a orei. Europarlamentarii au scris în documentul trimis departamentului executiv al UE: „Numeroase studii indică un efect negativ asupra sănătății umane”

O oră nu pare foarte mult, însă chiar și o schimbare mică a fusului orar poate avea efecte semnificative asupra corpului. Studiile demonstrează efecte diverse, atât fizice cât și mentale asociate cu schimbarea orei.

Creșterea numărului infarctelor, accidentelor vasculare cerebrale, creșterea numărului de accidente la locul de muncă, accidente rutiere, sinucideri și multe altele au fost semnalate în zilele ce urmează schimbării orei.

Ce schimbări de sănătate apar odată cu trecerea ora de vară/oră de iarnă? Deși impactul modificării unei singure ore nu pare important, conform studiilor, schimbarea orei poate avea un efect similar schimbării fusului orar atunci când călătorim. Somnul, metabolismul, stresul, ritmurile biologice sunt câteva dintre aspectele influențate, iar datele științifice arată că recuperarea poate dura chiar și 3 săptămâni.

Trecerea la ora de vară poate afecta fertilitatea?

După schimbarea orei din martie, riscurile pentru femeile care au avut avorturi și vor să urmeze fertilizare in vitro sunt semnificative, conform unui studiu publicat în Chronobiology International. Ratele de avort au fost mult mai mari în cazul femeilor la care transferul embrionilor s-a produs în decursul celor 21 de zile după modificarea orei, comparativ cu femeile care au fost supuse procedurii în restul anului.

Cu toate acestea, nu s-a putut demonstra o legătură între ratele de avort și schimbarea orei din toamnă sau alte momente ale anului si investigatorii susțin că sunt necesare mai multe studii asupra acestei relații de cauzalitate. Cercetările sunt orientate asupra modului în care modificările ritmului circadian pot afecta fertilitatea și reproducerea.