Cauzele sughițului sunt foarte variate, iar tratamentele sunt doar uneori necesare. Este deranjant, dar deloc alarmant dacă dispare de la sine după câteva minute. Însă, dacă durează mai mult, el poate semnala o problemă medicală care trebuie investigată.
Sughițul e o contracție involuntară și convulsivă a diafragmei, mușchi care ajută la respiratie și care separaă toracele de abdomen. Este însoțit de un sunet caracteristic, scurt și repetat, care însă nu durează mai mult de câteva minute.
Care sunt cauzele sughițului?
Cu toții le experimentăm din când în când și ne întrebăm cum apar, dar, mai ales, cum scăpăm cât mai repede de ele. Sughițurile sunt amuzante prin sunetul caracteristic pe care îl produc, dar și deranjante atunci când persistă. Dacă te întrebi de ce sughițăm, cauzele sunt atât fizice, cât și emoționale. În general, sughițul nu trebuie să ne alarmeze, dar el poate fi și simptom al unor afecțiuni medicale.
Sughițul este o contracție bruscă, involuntară, a diafragmei – mușchiul care delimitează plămânii de stomac și care joacă un rol foarte important în respirație. În timpul respirației, diafragma coboară pentru a permite pătrunderea aerului în plămâni și se relaxează când expiri pentru a elimina aerul din plămâni pe nas și pe gură.
Uneori, când diafragma este iritată (mai exact, nervii prin care comunică cu creierul), se produce un spasm/o contracție care te face să tragi brusc aer în piept. Corzile vocale se închid brusc la contactul cu aerul și astfel se declanșează sunetul specific al sughițului pe care îl cunoaștem cu toții. Sughițul produce și o contracție a mușchilor pectorali, abdominali și ai gâtului.
Contracțiile involuntare ale diagramei pot apărea din diverse motive, de cele mai multe ori fizice, dar și emoționale uneori. Cele mai frecvente cauze ale sughițului ocazional sunt: mesele foarte bogate; mâncatul pe fugă; consumul de băuturi carbogazoase; consumul de alcool; schimbările bruște de temperatură; aerul înghițit în timp ce mesteci gumă sau mănânci bomboane; stresul; stările de nervozitate sși emoțiile intense.
În majoritatea cazurilor, sughițul durează doar câteva minute, dar sunt situații în care persistă o perioadă mai îndelungată. Trebuie să consulți un doctor dacă sughițul nu se oprește după 48 de ore de la debut sau dacă este atât de sever, încât îți afectează respirația și somnul sau/și te împiedică să mănânci.
De ce sughițăm fără oprire uneori
Una dintre cauzele sughițului continuu este o afectare a nervilor care controlează diafragma – nervul vag și cei doi nervi frenici. Ei pot fi lezați sau iritați de următorii factori: un fir de păr sau un alt corp străin care atinge timpanul; o tumoră, un chist sau gușa la nivelul gâtului; refluxul gastroesofagian; durerea în gât sau laringita.
O tumoră, o infecție sau un traumatism care afectează sistemul nervos central pot să producă spasme ale diafragmei. Exemple de astfel de afecțiuni includ: encefalita; meningita; scleroza multiplă; accidentul vascular cerebral; traumatisme cerebrale; tumori.
Sughițul continuu poate fi cauzat și de: diabet; dezechilibre electrolitice; afecțiuni renale; anestezii generale; alcoolism; steroizi; barbiturice; tranchilizante. La aceste cauze se adaugă și tulburările emoționale. Anxietatea, stresul și stările euforice pot să declanșeze sughițul atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
De cele mai multe ori, sughițul dispare fără tratament. Dacă persistă mai mult de două zile și medicul tău suspectează o afecțiune medicală, îți poate recomanda diverse teste și investigații: analize de laborator pentru diagosticul diabetului, infecțiilor sau afecțiunilor renale; investigații imagistice pentru identificarea unor eventuale anomalii ale nervului vag, nervilor frenici și diafragmei; endoscopie pentru depistarea unor posibile probleme la nivelul esofagului și traheei. Prin urmare, cauzele sughițului sunt nenumărate, însă dacă persistă mai mult de două zile trebuie să vă consulte un medic.