Care sunt factorii declanșatori ai gutei și ce este acidul uric – Laboratoarele Praxis

Acidul uric este un compus heterociclic format din carbon, azot, oxigen și hidrogen cu formula C₅H₄N₄O₃. Este un acid organic care constituie produsul final de metabolizare a nucleoproteinelor. Sărurile sale se numesc urați.

Istorie si localizare

In anul 1776, chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele a descoperit acidul uric in urina cat si calculii renali produsi de acest compus.In acelasi an, descoperirea sa a fost cofirmata de colegul sau, Tornbern B. Bergman. Acidul uric se mai gaseste si in materiile fecale ale pasarilor, reptilelor si ale unor mamifere.

RomaniaTV

O mai ții minte pe Raluca Lăzăruț? Cum arată acum și cu ce se ocupă în Chicago fosta prezentatoare TV. E plină de bani!

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

Formare

Acidul uric se formeaza cand organismul descompune purinele (compusi cristalini care se gasesc in anumite alimente: carnea si fructele de mare, organele de animale, heringul, sardinele, hamsiile, sunca). Acest deseu natural se dizolva de obicei in sange, trece prin rinichi si este indepartat din organism prin urina. Dieta bogata in purine sau incapacitatea rinichilor de a scapa de excesul de acid uric are ca rezultat un nivel ridicat al acestuia, adica hiperuricemia, care duce in cele din urma la guta.

Simptomele nivelului ridicat de acid uric

Exista trei tipuri de simptome care indica nivelurile ridicate de acid uric din organism, si anume:

• Simptome articulare – Concentratia mare de acid uric in articulatii duce la simptome sub forma de guta, care includ: durere, inflamatie, umflare, roseata si sensibilitate in articulatii precum; calcaiele, gleznele, genunchii, degetele, incheieturile si coatele cand sunt atinse;
• Simptome ale pielii – Dupa multi ani de niveluri ridicate de acid uric, cristalele de acid uric tind sa formeze bulgari sub piele (tofi), care pot deveni umflati si sensibili in timpul atacurilor de guta;
• Simptome la rinichi – Nivelurile ridicate de acid uric pot duce, de asemenea, la formarea de pietre la rinichi, in special in randul barbatilor. Simptomele includ: dureri de spate, dureri in abdomen, dureri severe in zona inghinala, febra mare, frisoane reci, greata, varsaturi si sange in urina.

Factori declansatori ai gutei

Aparitia gutei este influentata de:

• factori genetici,
• sex – barbatii fac mai frecvent guta decat femeile,
• varsta – riscul creste dupa varsta de 65 de ani,
• rasa,
• alimentatie.

Trebuie sa retinem insa ca nu toti pacientii cu hiperuricemie ( acid uric crescut in sange) fac guta. Factorii de risc sunt:

• excesul ponderal si obezitatea,
• hipertensiunea,
• consumul de alcool ,in special berea prin continutul crescut in guanozina, substanta care ulterior este metabolizata in acid uric,
• anumite medicamente,
• dieta bogata in carne.

 Metode de preventie

Ideal ar fi de evitat consumul de zahăr, grăsimi și alcool. Zahărul crește producția de acid uric, iar grăsimile scad capacitatea de a-l excreta. De asemenea, exercitiile fizice regulate si mentinerea unei greutati normale contribuie la reducerea nivelului de acid uric din sange. Se crede ca tesutul gras tinde sa creasca productia de acid uric.

Când este recomandată analiza de acid uric

Determinarea serică a acidului uric este recomandată în:

• Diagnosticul gutei,
• Monitorizarea pacienților cu leucemie,
• Evaluarea unei insuficiențe renale,
• Evaluarea sindromului metabolic,
• Monitorizarea terapiei în sarcina toxică

Metoda folosita este spectrofotometrica (colorimetrica).

• Fiecare laborator de analize medicale trebuie sa-si stabileasca propriul interval de referinta
• pentru fiecare parametru, sa il prezinte pe buletinul de rezultate ale analizelor solicitate
• pentru pacient si sa modifice intervalul biologic de referinta ori de cate ori este nevoie.
• Esantion recoltat – sange venos recoltat in vacutainer fara anticoagulant. Esantionul se
• centrifugheaza pentru separarea serului necesar testarii pe analizor. Serul separat astfel
• este stabil 5 zile la 2 – 8  C sau 3 luni la – 20    Hemoliza influenteaza rezultatul final a
• Fiecare laborator de analize medicale trebuie sa-si stabileasca propriul interval de referinta
• pentru fiecare parametru, sa il prezinte pe buletinul de rezultate ale analizelor solicitate
• pentru pacient si sa modifice intervalul biologic de referinta ori de cate ori este nevoie.
• Esantion recoltat – sange venos recoltat in vacutainer fara anticoagulant. Esantionul se
• centrifugheaza pentru separarea serului necesar testarii pe analizor. Serul separat astfel
• este stabil 5 zile la 2 – 8  C sau 3 luni la – 20    Hemoliza influenteaza rezultatul final a
• Fiecare laborator de analize medicale trebuie sa-si stabileasca propriul interval de referinta
• pentru fiecare parametru, sa il prezinte pe buletinul de rezultate ale analizelor solicitate
• pentru pacient si sa modifice intervalul biologic de referinta ori de cate ori este nevoie.
• Esantion recoltat – sange venos recoltat in vacutainer fara anticoagulant. Esantionul se
• centrifugheaza pentru separarea serului necesar testarii pe analizor. Serul separat astfel
• este stabil 5 zile la 2 – 8  C sau 3 luni la – 20    Hemoliza influenteaza rezultatul final a
• Fiecare laborator de analize medicale trebuie sa-si stabileasca propriul interval de referinta
• pentru fiecare parametru, sa il prezinte pe buletinul de rezultate ale analizelor solicitate
• pentru pacient si sa modifice intervalul biologic de referinta ori de cate ori este nevoie.
• Esantion recoltat – sange venos recoltat in vacutainer fara anticoagulant. Esantionul se
• centrifugheaza pentru separarea serului necesar testarii pe analizor. Serul separat astfel
• este stabil 5 zile la 2 – 8  C sau 3 luni la – 20    Hemoliza influenteaza rezultatul final a

Interpretare rezultate

Valori de referință pentru acidul uric:

• Bărbați:
• Femei:

Exista variatii diurne – dimineata valoarea obtinuta pentru acidul uric seric este mai mare decat seara.

Valorile de referință sunt date de aparatura, metoda de lucru și reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Bibliografie:

1. wikipedia.org;
2. acs.org, American Chemical Society;
3. sanatateadefier.ro;
4. prodieta.ro