Castelul bântuit al Iuliei Hașdeu, conform legendei: Iulia se aude cântând la pian, iar tatăl ei iese noaptea la geam să îi sperie pe vizitatori

Castelul din Câmpina, cunoscut și sub numele de Castelul lui Iulia Hașdeu, a rămas în legendele românești ca un loc plin de mister și misticism.

Templul din Câmpina dedicat Iuliei Hașdeu a devenit refugiul lui Bogdan Petriceicu Hașdeu după pierderea fiicei sale. Castelul din Câmpina este cunoscut ca unul dintre cele mai bântuite locuri din țară. Legendele spun că în timpul nopții, Iulia Hașdeu poate fi auzită cântând la pian, în timp ce tatăl ei aplaudă, iar uneori, în nopțile întunecate, bătrânul Hașdeu iese pe geam și urlă ca un lup.

Castelul Iulia Hașdeu

Puternic afectat de moartea Iuliei, la care ţinea foarte mult, Hașdeu a construit, la Câmpina, între 1894 şi 1896, un edificiu straniu, menit să-i faciliteze tatălui îndurerat comunicarea cu fiica sa din Ceruri, prin ședințe de spiritism. A fost cunoscut sub numele de Castelul Magului sau „Templul Spiritist de la poalele Carpaților”. Această construcție, alături de cavoul familiei Hașdeu din cimitirul bucureștean Bellu, reprezintă unicele temple spiritiste din lume.

Descrierea castelului din perioada în care găzduia practicile oculte organizate de Hașdeu a fost realizată de scriitorul Ion Luca Caragiale, după o vizită la Câmpina în 1896.

„ Deasupra acestui pod stă sub domul albastru, statuia Mântuitorului, o dată şi jumătate mărimea naturală. Statuia este de lemn, şi colorată, după stilul evului mediu, este o operă de rară frumuseţe a sculptorului Casciani din Paris. Mântuitorul se ridică deasupra unor nori, către cer cu braţele deschise, cu privirea aplecată spre pământul pe care-l binecuvântează cu amândouă mâinile. Din ochi îi pică lacrimi, în mâini şi în picioare se văd urmele cuielor şi pe frunte ale ghimpilor. Divinul Fiu se înalţă cu faţa către izvorul luminii, către Răsărit”, scria Ion Luca Caragiale.

 Cine a fost Iulia Hașdeu

Iulia Hașdeu a fost o tânără intelectuală română supradotată, scriitoare și poetă, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, care a uimit prin genialitatea sa precoce, manifestată în literatură, pictură, muzică și limbi străine, dar s-a stins din viață la doar 18 ani din cauza tuberculozei.

În templul de la Câmpina, marele cărturar și-a continuat practicile spiritiste, încercând să „vorbească” cu Iulia, iar toate întrunirile oculte erau descrise într-un jurnal chiar de Bogdan Petriceicu Hașdeu. Din perioada 23 decembrie 1890 până în 18 aprilie 1903 s-a păstrat transcrierea a 101 rezumate ale ședințelor de spiritism. Conform acestora, Iulia vorbea despre casă, îi dădea tatălui ei sfaturi cu privire la diverse probleme și povestea chiar și despre viețile ei anterioare.

Sedus de personalitatea Iuliei Hașdeu, geniul care a dispărut prematur, la 19 ani, un ziarist ardelean, Teodor Olimpiu Albini, a avut ideea de a merge la Câmpina, trecând munții cu pașaport, pentru a culege folclor oral legat de castelul ridicat de Hașdeu. Din observațiile acestuia, reiese că templul devenise o sursă de legende despre fantome încă de pe vremea în care Hașdeu organiza ședințele de spiritism.
Noaptea, dincolo de porțile ferecate ale Castelului, se aude Iulia cântând la pian. Se mai aud strigătele de > și aplauzele bătrânului Hașdeu, care la moartea Iuliei avea doar 50 de ani. Uneori, pianul cânta și ziua.”
„Nimeni nu calcă prin fața castelului. Oamenii trec pe partea cealaltă a străzii și se închină, speriați ca de dracul. Cei aflați prin vecinătate au cerut Primăriei ca Hașdeu să fie forțat să se mute și casa stafiilor să fie dărâmată.” Povestește ziaristul Teodor Albini

Castelul din Câmpina, sau cum mai este cunoscut, Castelul lui Iulia Hașdeu, a rămas în legendele românești ca un loc plin de legende și misticism.