Dacă te întrebi ce înseamnă dislipidemie, ei bine, trebuie să știi că este creșterea colesterolului plasmatic, a trigliceridelor sau a ambelor, sau o creștere a lipoproteinelor, adică acele particule care transportă colesterolul în sânge, care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei și a bolilor de inimă.
Dislipidemia poate să apară la orice vârstă și, pentru că este o afecțiune tăcută, de cele mai multe ori își face simțită prezența când deja a ajuns într-un stadiu avansat.
Ce înseamnă dislipidemie la inimă
Dislipidemia, o afecțiune metabolică frecventă, se caracterizează prin niveluri anormale ale lipidelor în sânge. Această condiție crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, principala cauză de deces la nivel global.
Afecțiunea se referă la o condiție patologică în care concentrațiile serice ale uneia sau mai multor fracțiuni lipidice depășesc limitele normale. Această afecțiune impiedică dezechilibre ale colesterolului total, colesterolului LDL, colesterolului HDL și trigliceridelor, toate esențiale pentru funcționarea optimă a organismului.
Există forme de dislipidemie care sunt moștenite genetic,c um ar fi hipercolesterolemia familială. Acestea sunt cauzate de mutații genetice care afectează mdoul în care corpul procesează lipidele.
Vârsta înaintată este, și aceasta, un factor de risc pentru colesterol crescut. Femeile tind să aibă valori mai mici ale colesterolului LDL, în comparație cu bărbații, până la menopauză. După menopauză, începe colesterolul LDL să crească și la femei. Alți factori care pot crește riscul de dislipidemie sunt diabetul de tip 2, hipotiroidismul și boala cronică renală.
De asemenea, anumite comportamente pot duce la dislipidemie. Acestea includ fumatul, obezitatea și stilul de viață sedentar și consumul mare de alimente bogate în grăsimi saturate și în grăsimi trans, precum prăjeli, unele margarine, produse de patiserie. Consumul excesiv de alcool poate, de asemenea, să contribuie la valorile mai mari ale trigliceridelor.
Unele medicamente, cum ar fi steroizii, diureticele tiazidice, beta-blocantele, contraceptivele orale și medicamentele antipsihotice, pot afecta nivelurile de lipide din sânge. Stresul cronic poate afecta nivelurile de lipide prin influențarea comportamentelor legate de sănătate, cum ar fi dieta și activitatea fizică, și prin mecanisme hormonale.
Afecțiunea nu provoacă simptome
Dislipidemia, de obicei, nu are simptome, dar poate duce la boli vasculare simptomatice, inclusiv boala arterelor coronare, accident vascular cerebral și boala arterială periferică. Nivelurile ridicate ale trigliceridelor pot provoca pancreatită acută. Iar nivelurile ridicate de LDL poate provoca xantoame tendinoase la tendonul lui Ahile, cot și tendoanele genunchiului și peste articulațiile metacarpofalangiene.
Pacienții cu formă homozigotă de hipercolesterolemie familială pot avea constatările de mai sus, xantoame plane sau tuberoase. Xantoamele planare sunt plate sau ușor ridicate pete gălbui. Xantoamele tuberoase sutn noduli nedureroși, fiind de obicei situate pe suprafețele extensoriilor, ale articulațiilor. Pacienții cu creșteri severe ale trigliceridelor pot avea xantoamele eruptiv peste trunchi, spate, coate, fese, genunchi, mâini și picioare, sugerează dr. Daniela Bartoș.
Hipertrigliceridemia severă poate da arterelor retiniene și venelor un aspect alb-cremos. Niveluri extreme de ridicate de lipide dau, de asemenea, un aspect lactescent, deci lăptos, plasmei din sânge. Simptomele pot include parestezii, adică senzație de furnicături, amorțeli, înțepături, sau dispnee și confuzie.
Dislipidemia poate fi diagnosticată printr-un test de sânge numit profil lipidic, care necesită condiții de repaus alimentar, astfel încât să nu se mănânce sau bea nimic (cu excepția apei) timp de 9 până la 12 ore înainte de efectuarea testului. Așadar, dacă te întrebi ce înseamnă dislipidemie, trebuie să știi că este creșterea colesterolului plasmatic, a trigliceridelor sau a ambelor, sau o creștere a lipoproteinelor.