Ce înseamnă „Somnul rațiunii naște monștri”? Una dintre cele mai populare expresii cu o istorie fascinantă

Află ce înseamnă expresia „Somnul rațiunii naște monștri” și în ce context se folosește, descoperind semnificația acesteia și originile sale fascinante.

„Somnul rațiunii naște monștri” este o expresie faimoasă, utilizată astăzi în diverse contexte, avându-și originea în titlul unei gravuri celebre realizate de pictorul spaniol Francisco Goya, din secolul al XVIII-lea. În 1799, Goya a prezentat publicului o serie de 80 de gravuri sub titlul generic „Los Caprichos” (Capriciile), iar gravura „Somnul rațiunii naște monștri” ocupă poziția a 43-a în această serie.

De unde provine expresia „Somnul rațiunii naște monștri”

Așa cum am menționat anterior, această expresie își are originea într-o gravură a pictorului spaniol Francisco Goya. Cu câțiva ani înainte de a crea această serie, Goya și-a exprimat ideile despre creație într-un discurs susținut în fața Academiei Spaniole. El sublinia necesitatea de a se îndepărta de preceptele academice și neo-clasice, care erau intens promovate la acea vreme. În viziunea sa, „opresiunea, servitutea, obligația de a urma un drum trasat de alții” erau bariere care împiedicau adevărata libertate creatoare. Artistul, în opinia lui Goya, trebuia să aibă libertatea de a-și urma propria imaginație, originalitatea și subiectivitatea, o poziție care reflecta spiritul esteticii preromantice.

Totuși, această perioadă a fost marcată și de dificultăți majore în viața lui Goya, mai ales pe plan medical. Suferind de saturnism (intoxicație cu plumb), el a fost parțial paralizat și și-a pierdut în mare măsură auzul. În acest context de suferință fizică și psihică, între 1797 și 1799, Goya a creat „Capriciile,” o operă reprezentativă pentru personalitatea sa, care reflectă o lume dominată de imagini fantasmagorice și delirante. În aceste gravuri, voința, rațiunea și echilibrul sunt învinse de suferință, ipocrizie, vicii și stupiditate, toate acestea constituind o critică satirică la adresa societății spaniole a vremii.

În prima versiune a gravurii „Somnul rațiunii naște monștri,” inițial intitulată „Visul numărul 1,” este înfățișat chiar pictorul, surprins în timpul somnului. Din lumea viselor sale se desprinde un coșmar în care chipul său se multiplică, înconjurat de coapse de cai și alte figuri coșmarești, printre care lilieci – o alegorie a zbuciumului interior, a unui suflet dezorientat și scindat, care se teme de timpul care trece și de absența rațiunii.

Operele lui Francisco Goya

„Capriciile,” inclusiv „Somnul rațiunii naște monștri,” au fost concepute ca o interpretare grafică a unei scrieri aparținând scriitorului spaniol Francisco de Quevedo, intitulată „Gânduri și discursuri.” În această operă, Quevedo descrie o serie de vise în care se află în Infern, dialogând cu demonii și cu cei condamnați pentru păcatele lor, care păstrează înfățișarea umană, dar sunt adesea asociate cu trăsături animale, simbolizând viciile lor.

Cunoscutul scriitor francez André Malraux, referindu-se la lucrările lui Goya din această perioadă, a observat că, pentru a-și afirma geniul, pictorul spaniol și-a asumat riscul ca arta sa să nu mai fie apreciată. „Los Caprichos” au influențat profund direcții artistice ulterioare, de la romantici la expresioniști și suprarealiști.

Astăzi, expresia „Somnul rațiunii naște monștri” este folosită pentru a descrie momentele în care, în viața individuală sau colectivă, inteligența, echilibrul, armonia și înțelepciunea sunt înlocuite de haos, frică și dezordine.