Ce limbă vorbesc rutenii? Cine sunt, de fapt, rutenii și de unde provine acest popor?

Ce limbă vorbesc rutenii, de unde provin aceștia și câți mai trăiesc astăzi în România? Află în rândurile următoare istoria fascinantă a acestui popor ce trăiește în nordul României.

Ce limbă vorbesc rutenii și de unde provin aceștia? Rutenii reprezintă o populație originară din zona central-est europeană, așezată de secole la nord și la sud de Munții Carpați. Bucovina a devenit pentru ei un loc prielnic, mai ales după ce această regiune a fost anexată de Imperiul Habsburgic.

Ce limbă vorbesc rutenii?

În perioada de după anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, numărul rutenilor a crescut considerabil, ajungând la aproximativ 30.000 la sfârșitul secolului al XIX-lea. În prezent, însă, în Bucovina mai trăiesc doar în jur de 2.000 de ruteni — o comunitate restrânsă, dar care continuă să-și păstreze identitatea și tradițiile.

Această populație își are originile în spațiul cunoscut sub numele de Rusia Subcarpatică, o regiune ce se întinde de-a lungul versanților carpatini. De-a lungul timpului, rutenii au fost numiți în diverse feluri – rusini, ruși carpatini, ruteni transcarpatini sau rusini ucraineni – denumiri care reflectă complexitatea istorică și geografică a acestei etnii. Din punct de vedere etnic, rutenii fac parte din marea familie a popoarelor slave, derivată din ramura indo-europeană. Unele surse istorice, printre care și Caesar, în „Comentarii asupra războiului galic”, îi amintesc ca pe un trib vechi, fapt care sugerează existența lor timpurie pe harta Europei. Tradițiile geto-dacice au fost, de altfel, influențate de contactul cu rutenii, care le-au transmis meșteșuguri precum prelucrarea fierului și a lemnului, dar și tehnici legate de țesut.

Termenul „rutean” nu are o semnificație unitară. Istoricul american Paul Robert Magocsi, în lucrarea „Poporul de niciunde: istorie în imagini a rutenilor carpatici”, arată că acest cuvânt era utilizat în special de popoarele neslave, în timp ce termenul „rusin” era preferat de către slavi pentru a desemna o populație distinctă, aflată în zona Transcarpatică.

După Pacea de la Karlowitz din 1699, majoritatea rutenilor au fost integrați în Imperiul Habsburgic. Mulți dintre ei s-au stabilit în Bucovina, unde au găsit un loc potrivit pentru viață și dezvoltare. În contextul revoluțiilor de la 1848, liderul rutenilor, Adolf Dobrianskzj, a încercat să obțină pentru poporul său o formă de autonomie, însă demersul său nu a fost acceptat de autoritățile vieneze.

Mai există astăzi pe teritoriul României?

După Primul Război Mondial, rutenii s-au răspândit în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. În perioada interbelică, ei au reușit să se organizeze ca regiune autonomă în cadrul Cehoslovaciei, între anii 1919 și 1938. Ulterior, după cel de-al Doilea Război Mondial, Rusia Subcarpatică a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar rutenii au fost forțați să adopte o nouă identitate – cea ucraineană.

După 1989, rutenii s-au regăsit răspândiți pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Iugoslaviei și Croației. După destrămarea Uniunii Sovietice, ei au cerut dreptul la autoguvernare în cadrul Ucrainei, solicitare sprijinită de 78% dintre locuitorii Transcarpatiei. În prezent, rutenii se bucură de autonomie culturală în mai multe țări, printre care România, Slovacia, Polonia și Ungaria.

Limba carpato-ruteană, vorbită de această comunitate, aparține grupului est-slav și este influențată de vocabularul limbilor poloneză, slovacă și maghiară. Scrierea se realizează cu alfabetul chirilic. Unii lingviști o consideră o limbă de sine stătătoare, în timp ce alții o văd doar ca pe un dialect al limbii ucrainene, asemănător cu dialectul huțul.

În România, rutenii au reușit să-și păstreze obiceiurile și tradițiile. În localitatea Dărmănești, județul Suceava, Uniunea Culturală a Rutenilor din România organizează periodic evenimente culturale care promovează dansurile, cântecele și portul popular rutean. Grupul folcloric „Lastivocica” din Dărmănești este un exemplu al vitalității acestei comunități, participând la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate.

Ce limbă vorbesc rutenii? De-a lungul istoriei, rutenii s-au adaptat la realitățile fiecărei epoci, reușind să îmbine spiritul slav cu influențele culturale ale popoarelor printre care au trăit.