Ce locuri de muncă sunt cele mai expuse riscului de Covid-19

Un studiu efectuat în Norvegia arată că au existat mai multe cazuri de COVID-19 în unele categorii profesionale decât în ​​altele în timpul celor două valuri care au avut loc anul acesta. Ocupațiile cu risc potențial crescut includ șoferii de taxi, profesioniștii din domeniul sănătății și lucrătorii din baruri și restaurante. Dar rezultatele nu sunt aceleași, în funcție de perioada anului. Iata ce locuri de muncă sunt cele mai expuse riscului de Covid-19!

Au angajații cu ocupații care implică un contact strâns cu alte persoane un risc mai mare de infecție cu SARS-CoV-2 și spitalizare asociată? Aceasta este întrebarea la care au cautat raspuns cercetătorii de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică. „o mai bună cunoaștere a riscurilor profesionale ar contribui în mare măsură la informarea autorităților cu privire la anumite activități din aceste sectoare care ar trebui blocate în încercarea de a limita răspândirea virusului”, explică echipa științifică, potrivit Sante Magazine.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Şoc în showbiz. Leo de la Strehaia: Carmen Şerban a fost amanta mea timp de 7 ani. Am iubit-o rău de tot

Pentru a-și realiza studiul, cercetatorii au plecat de la observația că majoritatea țărilor europene, inclusiv Norvegia, se confruntă sau ar trebui să experimenteze două valuri de infecție: unul în primăvara anului 2020 și altul în toamna anului 2020, fiecare dintre acestea putând să fie asociate cu diferite riscuri profesionale. Astfel, pentru cele două perioade de infecție din Norvegia și pentru un esantion de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 70 de ani (3.553.407 persoane în total), cercetătorii au studiat riscul profesional legat de COVID-19 și gravitatea acestuia pentru cei angajați în diverse profesii: sănătate, educație, comerț, catering, turism și industrii de agrement.

Ce locuri de muncă sunt cele mai expuse riscului de Covid-19? Lucrătorii din domeniul sănătății, mai expuși in primul val

Fiecare grup profesional a fost comparat cu restul populatiei active și riscul a fost ajustat în funcție de vârstă, sex și țara de naștere.

„Am constatat că lucrătorii din domeniul sănătății și șoferii au fost cei mai expuși în primul val al epidemiei, în primăvara anului 2020. În această toamnă, nu am găsit mai multe cazuri de COVID-19 în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății decât in alte grupuri. Dar riscul a fost mai mare pentru angajații care întâlnesc mulți clienți, cum ar fi barmanii și chelnerii”, explică Karin Magnusson, primul autor al studiului, care a fost pre-publicat pe site-ul MedRxiv.

Rezultatele au arătat că, din februarie până la jumătatea lunii iulie 2020, au existat 2,3 cazuri de COVID-19 la 1.000 de persoane active, în Norvegia. Dar printre profesioniștii din domeniul sănătății, cum ar fi kinetoterapeuții, stomatologii, asistenții medicali și medicii, au existat 3,5 până la 6,5 ​​cazuri la 1.000 de persoane, de 1,5 până la 3 ori mai mult decât la ​​restul populației active. În rândul șoferilor de taxi, autobuze și tramvaie, a existat o creștere similară: de la 3,4 la 5,5 cazuri la 1.000 de persoane. Astfel, în general, toate aceste ocupații citate au fost de 1,5 până la 3,5 ori mai susceptibile de a fi COVID-19 pozitive în timpul primului val, în comparație cu restul populației în active.

Ocupații cu risc crescut în timpul celui de-al doilea val

Cercetătorii au descoperit însă că profilul de risc profesional in ceea ce priveste COVID-19 a fost diferit pentru al doilea val de infecție, de la mijlocul lunii iulie până la mijlocul lunii octombrie. În această perioadă, au existat 2,6 cazuri de COVID-19 la 1.000 de persoane active din această țară, o rată mai mare decât în ​​prima perioadă. Cele mai vulnerabile ocupații din această a doua perioadă au fost lucrătorii din catering (barmani și chelneri), precum și însoțitori de zbor: numărul de cazuri COVID-19 a variat de la 6,2 la 8,9 la 1.000 de oameni. Profesorii nu erau mai expuși riscului decât restul populației in aceste două perioade.

Cum se explică această diferență? Testele de screening reprezintă principala ipoteză.

„În primul val, a existat o lipsă de echipamente de testare, astfel încât pacienții cu risc și lucrătorii din domeniul sănătății au fost prioritizati. Dar în al doilea val, contactele strânse și persoanele cu simptome ușoare au putut fi, de asemenea, testate”, arata cercetatorii.

Cealaltă explicație este că profesioniștii din domeniul sănătății au fost mai bine protejați în timpul celui de-al doilea val.

Rețineți că cercetătorii nu au constatat nicio diferență între grupurile profesionale in ceea ce priveste internările în spitale din cauza unei forme severe de COVD-19. Singura excepție a fost categoria dentistilor, cu mai multe spitalizări decât orice alt grup profesional. Acest lucru ridică, potrivit cercetatorilor, întrebarea „dacă infecția cu o doză mare de virus crește riscul unei forme mai grave”.

„Rezultatele noastre pot fi relevante în îmbunătățirea înțelegerii parametrilor de transmisie a COVID-19, pentru a contribui la măsuri mai bine direcționate in vederea reducerii transmisiei acestuia în locuri publice”, mai precizeaza cercetatorii, potrivit sursei citate.