Ce mănâncă medicii pentru a opri îmbătrânirea creierului? Dieta minune promovată de specialiști

Oamenii de ştiinţă studiază de mult timp creierul cu scopul de a ajuta la o îmbătrânire mai sănătoasă. În timp ce se cunosc multe despre factorii de risc pentru îmbătrânirea accelerată a creierului, s-au descoperit mai puţine modalităţi de identificare a căilor de prevenire a declinului cognitiv, potrivit News.ro.

Există dovezi că nutriţia contează, iar un nou studiu publicat marţi, în revista npj Aging, realizat de Centrul pentru creier, biologie şi comportament al universităţilor americane Nebraska-Lincoln şi Universitatea Illinois din Urbana-Champaign (UIUC) semnalează în continuare modul în care nutrienţii specifici pot juca un rol esenţial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului.

Echipa de oameni de ştiinţă, condusă de Aron Barbey, director al Centrului pentru creier, biologie şi comportament, împreună cu Jisheng Wu, doctorand la Nebraska, şi Christopher Zwilling, cercetător ştiinţific la UIUC, a realizat studiul multimodal – combinând inovaţiile de ultimă oră în neuroştiinţă şi ştiinţa nutriţiei – şi a identificat un profil nutritiv specific la participanţii care au avut performanţe cognitive mai bune.

stirilebzi.ro

Românii pot primi 37.000 de euro! Banii sunt dați de Comisia Europeană

Stirile PROTV

Ce s-a întâmplat la concertul Coldplay din Budapesta, după scandalul „Babasha” din România

Studiul transversal a inclus 100 de participanţi sănătoşi din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 65 şi 75 de ani. Aceşti participanţi au completat un chestionar cu informaţii demografice, măsurători corporale şi activitate fizică.

Eforturile au scos la iveală două tipuri de îmbătrânire cerebrală în rândul participanţilor – accelerată şi mai lentă decât se aşteptau cercetătorii. Cei cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă aveau un profil nutritiv distinct.

Dieta mediteraneană

Biomarkerii nutrienţi benefici din sânge au fost o combinaţie de acizi graşi (acizi vaccenici, gondoici, alfa-linolenici, elcosapentaenoici, eicosadienoici şi lignocerici); antioxidanţi şi carotenoizi, inclusiv cis-luteină, trans-luteină şi zeaxantină; două forme de vitamina E şi colină.

Acest profil este corelat cu nutrienţii care se găsesc în dieta mediteraneană, pe care cercetările au asociat-o anterior cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.

„Am investigat biomarkeri nutritivi specifici, cum ar fi profilurile de acizi graşi, cunoscuţi în ştiinţa nutriţională pentru a oferi potenţial beneficii pentru sănătate. Acest lucru se aliniază cu volumul extins de cercetări din domeniu care demonstrează efectele pozitive asupra sănătăţii ale dietei mediteraneene, care pune accentul pe alimentele bogate în aceşti nutrienţi benefici”, a declarat Aron Barbey, profesor de psihologie, într-un comunicat al universităţii Nebraska-Lincoln.

Recentul studiu este unul dintre primele şi cel mai mare care combină imagistica cerebrală, biomarkeri din sânge şi evaluări cognitive validate.

„Aspectul unic al studiului nostru constă în abordarea sa cuprinzătoare, integrând date privind nutriţia, funcţia cognitivă şi imagistica cerebrală”, a precizat prof. Barbey.

„Trecem dincolo de simpla măsurare a performanţelor cognitive cu ajutorul testelor neuropsihologice tradiţionale. Mai mult, arătăm că aceste proprietăţi ale creierului sunt direct legate de dietă şi nutriţie, aşa cum reiese din modelele observate în biomarkerii nutritivi”, a explicat cercetătorul.