Multe persoane se pot întreba ce organe afectează stresul pentru că acesta reprezintă un factor major care influențează negativ funcționarea întregului organism, afectând multiple sisteme și organe vitale simultan. Efectele nocive ale stresului se manfestă atât la nivel fizic, cât și psihic, provocând dezechilibre hormonale și modificări ale sistemului imunitar.
Impactul stresului asupra organismului este complex și poate cauza sau agrava diverse afecțiuni, de la hipertensiune arterială până la tulburări ale sistemului imunitar. Expunerea prelungită la stres poate deteriora semnificativ calitatea vieții și starea generală de sănătate.
Ce organe afectează stresul?
Stresul este o reacție a organismului la situații și stimuli percepuți ca fiind amenințători sau provocatori. Este o stare de tensiune fizică și psihică, apărută atunci când cerințele mediului depășesc capacitatea unei persoane de a le face față.
Pentru că se manifestă la nivel fizic, mental și emoțional și se resimte la nivelul întregului organism, stresul poate afecta mai multe organe, iar efectele se văd la nivelul pielii, creierului, inimii, glandei tiroide, mușchilor și oaselor, plămânilor și a întregului sistem imunitar.
Manifestările stresului pot varia considerabil de la o persoană la alta și pot fi atât fizice, cât și psihologice. Printre cele mai întâlnite simptome fizice se numără cefaleea (durere de cap), amețeli, căderea părului, cearcăne, urinarea involuntară, tensiune și dureri musculare, lipsa poftei de mâncare, tulburări digestive (diaree, constipație sau greață), encoprezis, creșterea sau scăderea în greutate, oboseală persistentă, afecțiuni ale sistemului imunitar, tulburări de somn (insomnie sau somn agitat), schimbări la nivelul sănătății reproductive (atrofie vaginală sau uscăciune vaginală), disfuncții sexuale (impotență), durere toracică sau tahicardie (bătăi rapide ale inimii) și tensiune oscilantă.
Cele mai întâlnite simptome psihologice sunt reprezentate de anxietate, atac de panică, depresie, iritabilitate, distimie, dificultăți de concentrare, pierderea interesului pentru activitățile plăcute sau sentimente de copleșire.
Ca rezultat al simptomelor fizice și psihice, persoanele afectate de stres pot dezvolta anumite comportamente, precum evitarea responsabilității, consum crescut de alcool, tutun sau alte substanțe, dezvoltarea unor tulburări alimentare, izolarea socială sau procrastinare.
Boli cauzate de stres
Stresul poate avea un impact semnificativ asupra sănătății. Acesta poate afecta numeroase organe și sisteme din organism. Stresul cronic poate duce la probleme de memorie, anxietate, depresie postnatală, oboseală cronică și alte tulburări. De asemenea, poate afecta structura și funcția creierului, influențând zonele implicate în emoții și funcții cognitive și în final la sindromul de burnout.
tresul poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, contribuind la probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiune arterială, boală coronariană și risc crescut de atac de cord. De asemenea, poate slăbi sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții și la boli, iar stresul cronic poate reduce eficiența răspunsului imunitar și poate contribui la inflamații cronice.
Stresul poate afecta digestia și crează modificări ale microbiomului intestinal, ducând la probleme precum indigestie, boală de reflux gastroesofagian, sindrom de colon iritabil și alte tulburări de tranzit intestinal.
Tensiunea musculară crescută cauzată de stres poate duce la dureri de cap, migrenă și dureri cronice de spate și gât. Acesta poate agrava problemele respiratorii existente, cum ar fi astmul bronșic și alte afecțiuni pulmonare. Astfel că, e important să știi ce organe afectează stresul.