Dacă te întrebai ce simptome apar la BPOC, trebuie să știi că cel mai frecvent semn este tusea cronică, însoțită de expectorație, mai ales dimineața. Printre simptome se numără și dispneea, adică senzația de lipsă de aer, dar și oboseala persistentă.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune progresivă ce afectează milioane de oameni la nivel global, despre care trebuie să cunoști câteva informații dacă te confrunți cu o tuse persistentă, dificultăți de respirație sau o oboseală inexplicabilă.
Iată ce simptome apar la BPOC
Boala pulmonară obstructivă cronică, cunoscută sub abrevierea BPOC, este o afecțiune care îngustează căile respiratorii și îngreunează fluxul normal al aerului către și dinspre plămâni. Primele simptome sunt adesea ignorate, întrucât pot fi ușoare și apar treptat.
Cel mai frecvent semn este tusea cronică, însoțită de espectorație, mai ales dimineața. Pacienții pot considera că este „tusea fumătorului” și că nu solicită un consult medical, însă acest lucru nu este corect.
Un alt simptom important este dispneea, adică senzația de lipsă de aer. La început apare doar la efort intens, cum ar fi urcatul scărilor, însă pe măsură ce boala progresează, dificultatea de respirație se manifestă și în activități simple, precum mersul pe jos sau îmbrăcatul.
Poți resimți o senzație de apăsare în piept și wheezing, un sunet șuierător în timpul respirației. Oboseala persistentă este frecventă, întrucât organismul depune un efort suplimentar pentru a respira. În stadii avansate, pot apărea infecții respiratorii repetate, scădere în greutate, cianoză (colorație albăstruie a buzelor sau unghiilor) și edeme la nivelul membrelor inferioare, conform Dr. Florin Mihaltan.
Evoluția este lentă, dar progresivă, iar fără un tratament adecvat, simptomele se agravează în timp. Agravarea simptomelor poate fi declanșată și de infecții virale sau bacteriene și necesită uneori spitalizare. Află și dacă BPOC se vindecă.
Care sunt cauzele și factorii de risc principali
Principala cauză a BPOC este fumatul activ. Substanțele toxice din fumul de țigară produc inflamație cronică la nivelul căilor respiratorii și distrug progresiv țesutul pulmonar. Riscul crește proporțional cu numărul de ani de fumat și cu numărul de țigări consumate zilnic.
Fumatul pasic reprezintă, de asemenea, un factor de risc important, mai ales pentru persoanele expuse pe termen lung. Pe lângă fumat, expunerea profesională la praf, vapori chimici sau gaze toxice poate contribui la apariția bolii.
Lucrătorii din construcții, minerit sau industrie chimică, sunt mai predispuși. Poluarea aerului, atât în mediul urban, cât și în interiorul locuințelor ( prin arderea combustibililor solizi pentru gătit sau încălzire), are un rol semnificativ, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Află și cât costă un implant dentar pentru toată gura.
Există și o componentă genetică care poate fi cauză. Un deficit rar de alfa-1 antitripsină, o proteină care protejează plămânii, poate determina apariția BPOC la persoane tinere, chiar și în absența fumatului. De asemenea, infecțiile respiratorii repetate în copilărie pot afecta dezvoltarea normală a plămânilor și pot crește riscul ulterior.
Vârsta este un alt factor important, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate după 40 de ani. Stilul de viață sedentar, alimentația dezechilibrată și alte boli cronice pot agrava evoluția. Este esențial ca persoanele cu factori de risc să efectueze periodic spirometrie, testul ce măsoară capacitatea pulmonară și confirmă diagnosticul.
Dacă te întrebai ce simptome apar la BPOC, trebuie să știi că cel mai des apar gâfâiala, tusea, expectorația în exces, wheezing-ul, senzația de apăsare, bronșita cronică, oboseala, febra, învinețirea pielii și infecțiile respiratorii.