Ceva ce nu trebuie să ratezi în acest weekend. Acești bărbați au povești rare și meserii pe cale de dispariție

În colțuri ale țării, unde timpul pare că a stat pe loc, oameni simpli reușesc să transforme tradiția în artă și amintirile copilăriei în meserii pe cale de dispariție

Pe fundalul unei lumi grăbite, în care valorile se schimbă de la o zi la alta, mai există locuri și oameni care aleg să meargă împotriva curentului. Ceea ce pentru unii pare demodat sau uitat, pentru alții e o formă de viață, una care merită descoperită, ascultată și înțeleasă.

Acești doi bărbați din Brașov și Târgu Jiu au niște meserii pe cale de dispariție

Tradiția și arta populară nu au dispărut, ci trăiesc prin mâinile unor oameni care și-au dedicat viața creației. La Târgul Cucuteni de la Iași, vizitatorii au ocazia să-i întâlnească pe Ion Rătezanu, ultimul olar din județul Gorj, și pe Petronel Stanciu, un artist care transpune universul rural în ceramică figurativă.

Târgul „Cucuteni 5000”, un eveniment emblematic pentru promovarea artei populare și a tradițiilor autentice românești, reunește la Iași zeci de meșteri din toate colțurile țării. Printre ei se remarcă doi artiști care dau glas trecutului prin creațiile lor: Ion Rătezanu, în vârstă de 70 de ani, venit din Târgu Jiu, și Petronel Stanciu, un vasluian stabilit la Brașov, care dă viață ceramicii figurative inspirate din viața satului românesc.

Ion Rătezanu participă pentru a doua oară la Târgul „Cucuteni 5000” și se declară „total mulțumit și încântat de tot ce oferă târgul”. În ciuda vârstei și a dificultăților, nu a renunțat la meșteșugul care îl definește de când era copil.

„Mai sunt câțiva bătrâni care mai știu să lucreze, dar nu mai lucrează nimeni. Sunt singurul din Gorj care mai face asta astăzi. Lumea nouă nu prea mai e încântată”, spune Ion Rătezanu.

Pasiunea pentru olărit i-a fost transmisă din familie.

„Eu m-am născut cu ele în casă. Tatăl meu a fost olar, și nu numai tata. Satul în care locuiam era renumit pentru olărit”, explică Ion Rătezanu.

Totuși, tradiția nu a mai fost dusă mai departe în familie. Fiul său nu este pasionat de olărit și nici nu a vrut să învețe meseria, fiind conștient că nu poate trăi din ea.

„El e angajat, nu lucrează în domeniul ăsta, pentru că nu mai merg, nu se mai caută. Dacă s-ar căuta, ar fi coadă la poartă, să-i văd la olărit, dar nu mai merg sau merg foarte greu”, a adăugat Ion Rătezanu.

Ceramica figurativă a lui Petronel Stanciu, un vasluian stabilit la Brașov

La doar câțiva pași de roata olarului din Gorj, vizitatorii pot descoperi un alt tip de poveste, modelată în lut. Petronel Stanciu, în vârstă de 54 de ani, este pentru prima dată prezent la Târgul Cucuteni. Originar din Vaslui, dar stabilit la Brașov, artistul aduce în fața publicului creații unice de ceramică decorativă și figurativă.

„Pasiunea a fost dintotdeauna, de când mă știu am cochetat cu pictura, cu desenul, cu sculptura. Dar, de 15 ani, am transformat-o în meserie. Îmi câștig existența din meșteșuguri”, spune Petronel Stanciu.

Lucrările sale sunt inspirate din lumea satului, din literatură și din mitologia rurală.

„Segmentul de figurativă este inspirat din lumea satului, din literatură, din tot ce înseamnă o gândire a satului și a țăranului român. Dacă găsesc în literatură sau în lucrări artistice o temă care îmi place, încerc să o reașez în stilul meu propriu”, explică Petronel Stanciu.

A venit la Iași cu emoție și bucurie.

„Este prima dată când vin aici, am avut onoarea de a fi invitat și am răspuns cu mare plăcere”, adaugă Petronel Stanciu.

Piesele lui impresionează prin detalii și prin încărcătura simbolică, reprezentând o punte între trecut și prezent, între artă și viață.

La Târgul Cucuteni, tradiția prinde viață prin mâinile celor care nu doar că o păstrează, ci o fac să respire în fața generațiilor noi. Ion Rătezanu și Petronel Stanciu nu sunt doar meșteri, sunt povestitori prin lut, doi bărbați ale căror meserii sunt pe cale de dispariție.