CJUE decide: Magistrații pot avea venituri mari, dar raportate la salariul mediu din România

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, acum șase luni, o decizie cu potențial exploziv în dezbaterea care macină România de ani de zile: poate un stat să reducă veniturile magistraților (salarii sau pensii) fără a atenta la independența Justiției? Răspunsul CJUE este clar și tranșant: DA, poate.

Hotărârea vine în plin război între Guvern și sistemul judiciar, în momentul în care Executivul vrea să reducă pensiile de serviciu, iar magistrații acuză un atac direct la independența lor. Decizia CJUE redesenează terenul de joc pentru această confruntare.

„Prima de pensionare” scoasă din lege după 13 ani de suspendări

Cazul ajuns la Luxemburg a pornit de la șase magistrați pensionari care au dat în judecată statul român cerând plata unei „prime de pensionare” echivalente cu șapte salarii brute. Această primă fusese prevăzută în lege și plătită până în 2010, când Guvernul Emil Boc a suspendat-o din motive bugetare.

Timp de 13 ani, toate guvernele care s-au succedat au prelungit suspendarea prin ordonanțe de urgență, iar în 2022 prima a dispărut complet din legislație odată cu noua lege a magistraților.

Cei șase magistrați au susținut că eliminarea acestei prime le-a afectat dreptul de proprietate și, mai grav, independența judecătorului în dimensiunea sa financiară. Tribunalul București le-a respins cererea, argumentând că nu există bază legală pentru plată.

Ei au făcut apel, iar Curtea de Apel a cerut CJUE să clarifice dacă astfel de măsuri pot submina independența Justiției.

Pe scurt, CE a vrut Curtea de Apel să afle dacă afectează sau nu suspendarea și apoi abrogarea primei de pensionare principiul independenței Justiției. Iar răspunsul CJUE, dat pe 5 iulie 2025, este fără echivoc: Nu. Astfel de măsuri nu încalcă, în sine, independența Justiției.

De ce nu afectează independența? Logica CJUE redesenează discuția despre salariile și pensiile magistraților

Mai valoroase decât concluzia sunt argumentele care stau în spatele ei și care stabilesc principii de referință pentru toate statele UE:

1. Reducerile trebuie să fie prevăzute de lege și să nu fie disproporționate.

Statul poate diminua veniturile magistraților dacă măsura este adoptată legal, cu justificări obiective și în limite rezonabile.

2. Dacă sunt motivate de crize sau restricții bugetare, măsurile trebuie să fie temporare și să nu vizeze exclusiv magistrații.

Solidaritatea trebuie să fie un criteriu: nu doar unii bugetari suportă ajustările.

3. Statul poate reduce veniturile magistraților și pe termen lung, pentru consolidare bugetară.

Nu doar situațiile excepționale justifică schimbări în sistemul de salarizare.

4. Veniturile trebuie să rămână suficient de mari încât să prevină corupția.

Acesta este singurul „prag” impus de CJUE: chiar și după ajustări, salariile și pensiile trebuie să fie suficient de ridicate pentru a proteja magistrații de presiuni și tentații.

5. Nivelul veniturilor trebuie analizat în raport cu salariul mediu din țara respectivă.

Independența financiară nu se măsoară în absolut, ci în contextul socio-economic al statului.

Analiza CJUE pentru România: magistrații au venituri încă mult peste media națională

Instanța europeană a calculat raportul dintre salariile magistraților și salariul mediu brut național:

• un judecător la început de carieră câștigă de 2,9 ori mai mult decât salariul mediu;
• un judecător de la Înalta Curte câștigă de 5,8 ori mai mult.

Concluzia CJUE: veniturile magistraților români sunt în concordanță cu importanța funcției și nu le afectează independența.

Guvernul Ilie Bolojan a publicat recent un nou proiect de reformă a pensiilor magistraților. Proiectul prevede:

• pensie limitată la 70% din salariul net,
• perioadă de tranziție de 15 ani până la aplicarea completă.

Consiliul Superior al Magistraturii a respins proiectul, menținând linia de opoziție față de orice reducere a privilegiilor de pensie.