Compania ta ar funcționa 30 de zile fără tine? De ce multe afaceri românești cresc, dar nu se dezvoltă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În ultimii 20 de ani am avut oportunitatea de a lucra cu antreprenori și companii din industrii foarte diferite. Unele aveau câțiva angajați, altele câteva sute. Unele erau la început de drum, altele erau deja branduri cunoscute. Cu toate acestea, am observat un fenomen comun: majoritatea creșteau, dar nu toate se dezvoltau.

La prima vedere, creșterea și dezvoltarea par sinonime. O companie care își mărește cifra de afaceri, își extinde piața desfacere la nivel national, sau chiar international, angajează mai mulți oameni și atrage mai mulți clienți pare să fie, în mod evident, o companie de succes. Însă experiența din teren ne arată că lucrurile sunt mai complexe.

Creșterea înseamnă mai mult. Mai multe vânzări, mai multe proiecte, mai multe responsabilități. Dezvoltarea înseamnă însă maturizarea organizației, capacitatea acesteia de a funcționa eficient și predictibil chiar și atunci când fondatorul nu este implicat în fiecare decizie.

De multe ori, antreprenorii ajung să fie principala resursă a companiei, dar și principalul blocaj al acesteia. La început este firesc. Fondatorul este omul care vinde, negociază, recrutează, rezolvă probleme și ține compania în mișcare. Însă ceea ce funcționează într-o organizație cu cinci sau zece oameni nu mai funcționează atunci când compania ajunge la cincizeci, o sută sau două sute de angajați.

În acel moment, fiecare decizie care trebuie aprobată de o singură persoană încetinește organizația. Managerii așteaptă validări. Echipele evită asumarea responsabilității. Problemele operaționale ajung pe biroul fondatorului. Agenda acestuia devine tot mai încărcată, iar sentimentul că „nimeni nu poate face lucrurile la fel de bine” începe să domine activitatea de zi cu zi.

Paradoxal, succesul care a contribuit la construirea afacerii devine obstacolul care îi limitează dezvoltarea.

În consultanța organizațională întâlnesc frecvent antreprenori care muncesc mai mult decât au muncit vreodată. Au companii mai mari, cifre de afaceri mai mari și echipe mai numeroase, însă libertatea pentru care au pornit inițial în antreprenoriat pare să fie tot mai departe. În loc să conducă organizația strategic, ajung să fie absorbiți de operațional.

Acesta este unul dintre cele mai clare semne că afacerea a crescut, dar nu s-a dezvoltat.

O companie matură nu este aceea care generează cele mai mari venituri. O companie matură este aceea care poate produce rezultate în mod constant prin oameni, procese și sisteme bine construite. Este organizația în care responsabilitățile sunt clare, deciziile sunt distribuite la nivelurile potrivite, iar managerii au competența și autoritatea necesare pentru a conduce.

Adevăratul test al maturității organizaționale nu este cifra de afaceri și nici numărul de angajați. Testul real este mult mai simplu și, în același timp, mult mai incomod: Compania ta ar funcționa 30 de zile fără tine?

Dacă răspunsul este nu, atunci există o dependență periculoasă de o singură persoană. Dacă răspunsul este da, atunci cel mai probabil organizația a depășit etapa în care succesul depinde exclusiv de fondator.

Acest lucru nu înseamnă că antreprenorul devine inutil. Din contra, înseamnă că își poate dedica timpul și energia acelor activități care generează valoare pe termen lung: strategie, dezvoltare, inovare, parteneriate și creștere sustenabilă.

Într-un context economic tot mai complex, companiile care vor avea succes nu vor fi neapărat cele care cresc cel mai repede, ci cele care reușesc să transforme creșterea în dezvoltare organizațională.

Poate că una dintre cele mai importante întrebări pe care și le poate adresa astăzi orice antreprenor este aceasta: „Cât de dependentă este compania mea de mine?”

Răspunsul la această întrebare spune mai multe despre viitorul unei organizații decât orice raport financiar.