Concluzie neașteptată a unui sondaj INSCOP! Votanții AUR, mai liberali economic decât PNL

Un sondaj realizat de INSCOP Research la începutul lunii septembrie, la comanda platformei de știri Informat.ro, scoate în evidență o imagine complexă și, pe alocuri, paradoxală a valorilor și convingerilor ideologice ale românilor. Rezultatele arată o orientare majoritară către intervenționism economic și conservatorism cultural, cu diferențe semnificative între generații, niveluri de educație și preferințe politice.

Românii sunt în majoritate etatiști, conform unui studiu INSCOP

Peste 61% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să aibă un rol mai activ în economie. Această preferință pentru intervenționism economic este susținută mai ales de:

• 71% dintre votanții PSD

• 68% dintre votanții PNL

• 61% dintre votanții USR

• 57% dintre votanții AUR

Din punct de vedere demografic, ideea intervenției statului este susținută de:

• 66% dintre femei și 56% dintre bărbați

• 58% dintre cei cu educație primară, 64% cu educație medie și 58% cu studii superioare

• 72% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează în mediul privat

În contrast, doar 33% dintre români preferă o piață cât mai liberă, cu cât mai puține intervenții din partea statului. Această viziune liberală economic este împărtășită mai ales de:

• 38% dintre votanții USR

• 37% dintre votanții AUR

• 27% dintre votanții PSD

• 25% dintre votanții PNL

La nivel demografic, opțiunea pentru piața liberă e mai prezentă în rândul:

• Bărbaților (38%) față de femei (28%)

• Persoanelor cu studii superioare (39%), față de cele cu educație medie (31%) și primară (32%)

Conservatorism cultural puternic

Sondajul relevă și o preferință majoritară pentru valori tradiționale: 58,3% dintre români consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale sunt cele mai importante pentru societate, în timp ce doar 36,7% indică progresul și adaptarea la schimbările moderne.

Conservatorismul cultural este dominant în rândul:

• 75% dintre votanții AUR

• 67% dintre votanții PSD

• 43% dintre votanții PNL

• 18% dintre votanții USR

De asemenea, îl susțin:

• 60% dintre femei, 57% dintre bărbați

• 66% dintre cei peste 60 de ani, comparativ cu 39% dintre tinerii sub 30 de ani

Pe de altă parte, viziunea progresistă este împărtășită în special de:

• 77% dintre votanții USR

• 49% dintre votanții PNL

• 27% dintre votanții PSD

• 24% dintre votanții AUR

Această perspectivă este mai frecventă în rândul tinerilor și persoanelor educate:

• 60% dintre tinerii sub 30 de ani

• 38% dintre cei între 30 și 44 de ani

• Doar 26% dintre cei peste 60 de ani

Tendințe ideologice hibride și impact politic

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază că datele evidențiază o “polarizare generațională și educațională”, care ar putea duce în viitor la divergențe culturale și politice accentuate. Potrivit acestuia, românii tind să combine reflexe ideologice ale stângii – care favorizează rolul activ al statului în economie – cu elemente ale dreptei conservatoare, atașată de tradiții și valori naționale.

“Aproximativ 60% dintre români împărtășesc valori hibride, care explică parțial popularitatea partidelor cu discurs conservator-populist”, afirmă Ștefureac.

Analistul mai observă că România traversează o perioadă de acumulare și dezvoltare economică, dar această evoluție este însoțită de disparități în distribuția avuției, ceea ce accentuează nevoia de securitate socială și protecție din partea statului. Acest context, combinat cu inflația, crizele globale și războiul informațional, alimentează un climat ideologic favorabil intervenționismului și retoricii naționaliste.

Votanții AUR, mai liberali economic decât cei ai PNL

Una dintre cele mai neașteptate concluzii ale cercetării este că votanții AUR manifestă o deschidere mai mare către liberalism economic decât votanții PNL, partid cu o identitate declarată liberală. 37% dintre susținătorii AUR preferă o piață liberă cu intervenții minime ale statului, comparativ cu doar 25% dintre votanții PNL.

Această contradicție între identitatea ideologică declarată a partidelor și profilul valoric al votanților lor indică o complexitate tot mai mare a opțiunilor politice în România, în care poziționările doctrinare tradiționale par să nu mai corespundă exact așteptărilor electoratului.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-9 septembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.103 persoane, cu o eroare maximă de ±2,95% la un nivel de încredere de 95%. Respondenții au fost selectați dintre cetățenii români cu vârsta de 18 ani și peste.