Parlamentul European a aprobat joi, 26 martie, în plen, noul pachet legislativ anticorupție care introduce reguli comune pentru toate statele din Uniunea Europeană. Actul normativ, negociat anterior cu Comisia Europeană și guvernele statelor membre, stabilește pentru prima dată un cadru penal unitar la nivel european pentru combaterea corupției.
Prin votul majoritar al eurodeputaților, Uniunea Europeană face un pas important spre armonizarea legislațiilor naționale în domeniul corupției. Scopul principal al noilor reguli este eliminarea diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește definirea și pedepsirea faptelor de corupție, diferențe care, în trecut, au permis unor persoane condamnate să profite de lacunele legislative dintre jurisdicții.
Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, în prezent consilier al premierului Ilie Bolojan, a afirmat că proiectul reprezintă una dintre inițiativele la care a lucrat în timpul mandatului său de la Bruxelles. Potrivit acestuia, directiva introduce mai multe elemente esențiale pentru combaterea corupției în toate statele UE.
Definiții identice pentru infracțiunile de corupție
Una dintre principalele schimbări aduse de noua legislație este stabilirea unor definiții comune pentru principalele infracțiuni de corupție. Astfel, fapte precum mita, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției sau îmbogățirea ilicită vor fi definite în același mod în toate țările Uniunii.
Prin această armonizare legislativă, autoritățile europene urmăresc să elimine situațiile în care fiecare stat interpretează diferit aceste infracțiuni sau stabilește sancțiuni foarte diferite, lucru care putea crea zone de refugiu pentru persoanele acuzate de corupție.
De asemenea, directiva introduce pedepse minime la nivel european pentru aceste infracțiuni. În funcție de gravitatea faptei, sancțiunile pot ajunge la pedepse cu închisoarea de cel puțin trei până la cinci ani.
Sancțiuni dure și interdicții pentru funcțiile publice
Noile reguli nu se limitează doar la pedepse cu închisoarea. Persoanele condamnate pentru corupție pot primi și sancțiuni suplimentare, precum:
- amenzi consistente
- demiterea din funcțiile publice
- interdicția de a ocupa funcții publice în viitor
- excluderea de la contracte de achiziții publice sau acces la fonduri publice.
Legislația se aplică nu doar persoanelor fizice, ci și companiilor implicate în fapte de corupție. Pentru firme, sancțiunile pot include amenzi care pot ajunge până la 3–5% din cifra de afaceri globală sau între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de gravitatea infracțiunii.
Directiva stabilește și criterii clare privind competența statelor membre de a investiga infracțiuni de corupție. În mod normal, un stat are jurisdicție asupra faptelor comise pe teritoriul său sau de către cetățenii săi.
Totuși, legislația permite extinderea competenței și asupra unor infracțiuni comise în afara granițelor, dacă acestea implică cetățeni ai statului respectiv, persoane rezidente sau companii stabilite pe teritoriul său.
Măsuri pentru prevenirea corupției
Pe lângă sancțiuni, actul legislativ introduce și măsuri menite să reducă riscul apariției faptelor de corupție. Statele membre vor fi obligate să creeze instituții specializate în prevenirea și combaterea corupției, care să funcționeze independent și să dispună de personal calificat și resurse suficiente.
Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să analizeze periodic sectoarele cele mai vulnerabile la corupție și să adopte măsuri specifice pentru reducerea riscurilor.
Un alt element important este protecția persoanelor care raportează acte de corupție. Directiva prevede că avertizorii de integritate și cei care furnizează probe autorităților trebuie să beneficieze de protecție și sprijin în cadrul procedurilor judiciare.
Noua directivă europeană va înlocui două acte legislative mai vechi: regulile adoptate în 2003 privind corupția din sectorul privat și convenția din 1997 referitoare la corupția care implică funcționari ai Uniunii Europene sau ai statelor membre.