International

Copii exploatați în industria textilă din Turcia. Pentru 20 de kilograme de bumbac recoltat pe zi, o fetiță de 10 ani primește 1,6 euro – VIDEO

Publicat: 26 ian. 2021
Sevilai, o fetiță de 10 ani care muncește cot la cot cu părinții ei la strângerea bumbacului, izbucnește în plâns atunci când e întrebată dacă a avut vreodată vreme pentru joacă

V-ați întrebat vreodată de unde provin materialele din care sunt croite hainele pe care le purtați? Aflați că e foarte posibil ca bumbacul, spre exemplu, să fie din Turcia. Această țară e principalul furnizor de bumbac al Europei și se laudă cu o industrie textilă în plină expansiune. Dar cererea mare forțează intrarea copiilor pe piața muncii. Deși guvernul turc a interzis exploatarea minorilor, la fiecare recoltă, zeci de mii de copii trudesc sub soarele arzător. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Soarele este atât de fierbinte, încât parcă te arde. Dar Sevilai, în vârstă de 10 ani, culege neobosită bumbacul. În timp ce alți copii de vârsta ei se joacă sau merg la școală, Sevilai și frații ei trebuie să lucreze pe câmp cu părinții și rudele lor. Am întrebat-o pe Sevilai dacă a avut vreodată timp liber.

„După ce mâncăm dimineața, tata spune: hai, hai să mergem la muncă. După-amiază, mama îmi spune să am grijă de sora mea mai mică”, răspunde fetița. S-a întristat și i-au dat lacrimile atunci când am întrebat dacă a avut vreodată timp pentru joacă.

12 ore de stat în soare

Mehmet are 12 ani și de doi ani conduce tractorul. Spune că îi place, dar culesul bumbacului este greu. În fiecare an lucrează la câmp aproape două luni. Atât durează recoltarea. În acest timp, el și ceilalți copii nu merg la școală.

„Culegem bumbac de la 6 dimineața până la 6 seara. Stăm în soare în tot acest timp. Mereu este la fel. Și prietenii mei tot așa fac”, spune băiatul.

Dar Mehmet măcar visează la un viitor mai bun. Ar vrea să devină polițist.

„Vreau să am un salariu sigur. Și vreau o viață bună pentru copiii mei”, explică Mehmet.

Mama lui Sevilai lucrează și ea la câmp împreună cu copiii. Ne-a spus că nu este deloc împăcată cu faptul că fetele sale trebuie să culeagă bumbac.

„Copiii ar trebui să meargă la școală, desigur. Vrem să le oferim o viață bună. Dar nu avem de ales, trebuie să culegem bumbac. Ce putem face? Dacă nu lucrăm, nu avem bani”, spune Asuman Ilhan, mama lui Sevilai.

Ce spune proprietarul terenului

Familiile care culeg bumbacul aici provin din sate aflate la 50 de kilometri distanță. În timpul recoltei, trăiesc în corturi. În fiecare toamnă, zeci de mii de copii lucrează pentru a-și ajuta familiile să treacă iarna, chiar dacă în Turcia exploatarea copiilor prin muncă este interzisă. Dar nu există ajutoare sociale care să-i sprijine.

Și Ramazan Ökten, proprietarul terenului, știe că pe câmpul lui nu ar trebui să lucreze cei mici.

„Părinții nu au unde sau cu cine să-și lase copiii. Vin din Siverek, Hilwan, Karacadag… Copiii nu au altă variantă decât aceea de a rămâne cu familiile lor. Ar trebui să meargă la școală, dar cine ar mai avea grijă de ei? Așa că sunt și ei aici, în timpul recoltei. Ajută, aduc apă…”, spune femierul Ramazan Ökten.

Familiile sunt plătite la cantitea de bumbac – 8 cenți pe kilogram. Sevilai culege în jur de 20 de kilograme pe zi, ceea ce înseamnă 1,6 euro.

50.000 de copii pe câmpurile de bumbac din Turcia

Sedat Benek este profesor de geografie și a făcut ani de zile de cercetări cu privire la muncitorii sezonieri. A răspuns precaut la întrebarea despre cine este responsabil pentru cei peste 50.000 de copii care lucrează la câmp câteva luni pe an.

„Toată lumea cunoaște această situație. Din cauza pandemie de coronavirus, la cei 10 ani ai săi, Sevilai ar trebui să fie în fața unui calculator și să își facă lecțiile online. Dar face cu totul altceva. Situația economică nu îi permite să facă altceva, chiar dacă ar vrea. Nu există niciun calculator. Responsabili sunt cei care ocupă funcțiile înalte. Știe toată lumea asta? Da! Se va face ceva în acest sens? Nu!” – arată profesorul de geografie.

Nursel este sora lui Sevilai și are 12 ani. După ce termină de cules bumbacul, va ajuta la spălatul rufelor. Și ea lucrează de dimineață până seara.

„NU vreau să fiu aici. Vreau să merg la școală. Este greu să-ți câștigi existența. Cred că lecțiile de la școală sunt mult mai plăcute. Aș prefera să merg la școală, decât să muncesc aici”, spune Nursel Ilhan.

Mama copiilor nu vede vreo perspectivă senină pentru viitorul copiilor.

„Viitorul copiilor arată ca și cel al părinților. Și ei vor lucra tot la câmp”, spune resemnată Asuman Ilhan, mama lui Sevilai.

Ziua lungă pe câmpurile de bumbac se apropie de final. Sevilai și Nursel stau puțin lângă foc. Nursel se gândește la soarta ei și poate doar să viseze la un viitor mai bun, transmite digi24.ro.





Adauga un comentariu