Cortina peste transparență: CCR elimină obligația de a declara averile familiei și interzice publicarea lor pe site-ul ANI

Lovitură dură pentru transparența funcțiilor publice în România. Curtea Constituțională a decis joi, 29 mai 2025, că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților sau ale copiilor majori aflați în întreținere.

Mai mult, declarațiile nu vor mai fi publice, eliminându-se obligația de a fi afișate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia, definitivă, va avea efect doar pentru viitor, nu și pentru declarațiile deja depuse și publicate.

CCR: Declarațiile de avere nu pot angaja răspunderea pentru faptele altora

Judecătorii Curții Constituționale au motivat hotărârea prin faptul că o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru declarații făcute în numele altei persoane – soț, soție sau copii. Cum aceste declarații se fac pe proprie răspundere, includerea veniturilor altor membri ai familiei este considerată neconstituțională.

De asemenea, CCR a decis, cu majoritate de voturi, că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul ANI și al instituțiilor publice încalcă dreptul la viață privată și protecția datelor personale, garantate de Constituție și de legislația europeană.

Florin Ionel Moise, președintele ANI, a reacționat dur:

„Această decizie șterge cu totul partea de transparență din activitatea noastră. ANI va funcționa în continuare, dar publicul nu va mai putea accesa informații esențiale privind averile persoanelor cu funcții publice.”

Expert: „Averile pot fi ascunse în familie fără riscuri”

Septimius Pârvu, cercetător la Expert Forum, a avertizat că această decizie oferă o supapă legală pentru ascunderea averilor: „Faptul că nu mai vezi rudele în declarații permite transferul veniturilor acolo. Mecanismul de control public e, practic, distrus.”

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în 2018 de o consilieră de la Avocatul Poporului, sancționată cu 50 de lei pentru că nu a inclus veniturile soțului în declarația de avere. Ea a susținut că salariul acestuia este confidențial și nu avea acces legal la aceste informații.

Fostul judecător Cristi Dănileț a acuzat CCR că „aruncă în aer lupta pentru integritate”, precizând că legislația ANI fusese aliniată la standardele europene și sprijinită de Comisia Europeană. ONG-urile de profil au criticat în cor decizia:

„CCR a distrus singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite”, a declarat Radu Nicolae, reprezentant al societății civile.

Deși obligația de depunere a declarațiilor rămâne, acestea nu vor mai fi publice. Doar ANI va avea acces la conținutul acestora și va putea verifica legalitatea lor. Practic, cetățenii, presa sau ONG-urile nu vor mai putea urmări evoluția averilor persoanelor publice, un element-cheie în prevenirea corupției.

Decizia CCR a fost criticată dur pentru că întoarce România în anul 2010, anul de început al reformei privind integritatea publică. Societatea civilă avertizează că hotărârea slăbește grav statul de drept și poate afecta negativ parcursul european și relațiile internaționale ale țării. România pierde astfel un mecanism esențial în lupta împotriva corupției – transparența averilor celor aflați la putere.