Credincioșii o prăznuiesc pe Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași! Povestea impresionantă a femeii care a ales credința în fața suferinței și a prigoanei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Moaștele Sfintei Mărturisitoare Blandina sunt așezate la Catedrala Mitropolitană din Iași. Sfânta Blandina de la Iași a înfruntat chinuri nenumărate în închisorile politice

Mâine, 24 mai 2026, credincioșii o prăznuiesc pe Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, figură a credinței și smereniei față de Iisus Hristos. Femeia s-a născut într-o familie de preot, în Basarabia secolului XX, iar viața sa a fost marcată de suferințe și chinuri îndurate în lagărele siberiene. În ciuda greutăților, Sfânta Blandina nu s-a lepădat niciodată de Dumnezeu și a înfruntat totul cu răbdare și putere divină. Sfânta Blandina și-a petrecut ultima parte a vieții la Iași, unde s-a îngrijit de moaștele Sfintei Parascheva de la Catedrala Mitropolitană.

Credincioșii o prăznuiesc pe Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași

Credincioșii ortodocși o pomenesc mâine, 24 mai 2026, pe Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cunoscută de cei care au întâlnit-o drept „Mama Blandina”, una dintre cele mai impresionante figuri duhovnicești ale secolului trecut.

Viața ei, marcată de deportare, foamete, închisori sovietice, pierderea familiei și suferințe greu de imaginat, a rămas o adevărată lecție de credință, răbdare și dragoste față de Dumnezeu.

02:00, 21 May 2026

Credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului, ultimul eveniment din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos

Sfânta Blandina, pe numele său de mireană Blandina Gobjilă, s-a născut la 24 februarie 1906, în Basarabia, într-o familie de preot. Încă din copilărie a fost apropiată de biserică și de slujbele religioase. Participa zilnic la slujbele săvârșite de tatăl ei, citea la strană și cunoștea foarte bine rânduielile bisericești. Educația primită în familie i-a format caracterul și i-a insuflat valorile care aveau să o susțină mai târziu în cele mai cumplite încercări.

A urmat școala și a devenit profesoară pentru clasele I-VII. În anul 1926 s-a căsătorit cu Gheorghe Gobjilă, inginer agronom și fiu de preot, iar împreună au avut un fiu.

Ani întregi au dus o viață liniștită, până când destinul lor a fost schimbat radical de ocupația sovietică din Basarabia.

În anul 1941, familia a fost lovită de represiunile regimului comunist. Soțul său a fost arestat primul, iar la scurt timp și Blandina a fost ridicată și acuzată că ar fi vrut să fugă în România, fiind considerată „dușman al poporului”.

Închisorile prin care a trecut au fost locuri ale foametei, bolii și umilinței. A fost închisă inclusiv în Kazan, într-o biserică transformată de comuniști în penitenciar. Acolo a trăit unul dintre cele mai puternice momente duhovnicești ale vieții sale, atunci când, într-o noapte, l-a visat pe Hristos răstignit, cu sângele curgând de sub coroana de spini. „Vezi cât sufăr și Eu pe nedrept, nevinovat?”, i-ar fi spus Mântuitorul. Acea vedenie i-a dat puterea să reziste tuturor anilor de suferință.

Aceasta și-a mărturisit credința în Dumnezeu chiar și în închisoare

Tot în închisoarea din Kazan a reușit să comunice printr-o spărtură din perete cu soțul ei, supus unor torturi cumplite. Ultimele sale cuvinte au rămas adânc întipărite în sufletul Blandinei: „Spune-i copilului nostru să fie om cinstit și de omenie”. În 1943 avea să afle că acesta murise de foame în lagăr.

Anii petrecuți în Siberia au fost marcați de muncă extenuantă, foamete și boli. La un moment dat, a ajuns să cântărească doar 45 de kilograme. Cu toate acestea, nu și-a pierdut credința. A lucrat în spitale, în bucătării de lagăr, în fabrici și depozite, iar în tot acest timp se ruga neîncetat. În lagăr a întâlnit sute de călugărițe deportate pentru „propagandă religioasă”, alături de care participa în ascuns la rugăciuni și cântări bisericești.

Un episod impresionant din acea perioadă a fost botezarea în secret a aproximativ 35 de copii aflați într-o creșă din lagăr. Împreună cu o maică, Mama Blandina îi boteza pe ascuns, rostind Crezul și formula botezului, într-o perioadă în care orice manifestare religioasă era aspru pedepsită.

După opt ani de detenție a fost eliberată, însă nu i s-a permis să plece, fiind trimisă cu domiciliu forțat în altă zonă a Siberiei. Ani întregi a trăit cu speranța că va reveni cândva în România. În cele din urmă, în 1956, a primit permisiunea de a pleca.

S-a întors mai întâi în Basarabia, apoi în România, iar din 1957 viața sa s-a legat definitiv de Iași și de Catedrala Mitropolitană. Aici mergea zilnic la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, pe care o considera ocrotitoarea și sprijinul ei permanent.

Moaștele Sfintei Blandina sunt așezate la Catedrala Mitropolitană din Iași

Viața nu avea însă să devină mai ușoară nici după întoarcerea în țară. Nora sa, care era atee, i-a cerut la un moment dat să aleagă între familie și Dumnezeu. Răspunsul Mamei Blandina a rămas una dintre cele mai puternice mărturisiri de credință: „Eu pe Dumnezeu Îl am întotdeauna. Eu de orice mă lepăd, dar de Dumnezeu nu mă lepăd!”.

A ales credința, chiar dacă asta a însemnat să plece din casa fiului ei și să rămână fără sprijin. A continuat însă să trăiască aproape de biserică, ajutând voluntar la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde făcea curățenie și îngrijea sfintele icoane din dragoste pentru Dumnezeu.

În ultimii ani ai vieții s-a confruntat cu boala și mai multe operații grele, însă nu și-a pierdut niciodată nădejdea. A trecut la Domnul pe 24 mai 1971 și a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea” din Iași. Își dorise să moară între Paști și Înălțare, pentru a i se cânta „Hristos a înviat!”, iar dorința i-a fost împlinită.

Astăzi, Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași este considerată una dintre marile figuri duhovnicești ale Moldovei, un simbol al rezistenței prin credință în fața comunismului și a suferinței.

La Iași, pe 17 mai 2026, la Catedrala Mitropolitană a avut loc Proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași, iar credincioșii se pot ruga la racla cu moaștele sfinte, cu ocazia prăznuirii sale.