Cum a scăpat Alina Bica de închisoare: judecătorii români i-au recunoscut arestul la domiciliu din Italia ca pedeapsă executată

Curtea de Apel București a decis că fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și-ar fi ispășit deja pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare, pronunțată definitiv în România, dar în Italia, sub o formă „asimilată arestului la domiciliu”. Practic, judecătorii români au considerat că perioada petrecută de Alina Bica sub restricții pe teritoriul italian echivalează cu executarea pedepsei într-un penitenciar românesc, o interpretare care contrazice poziția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Decizia Curții de Apel București vine după hotărârea CJUE din 4 septembrie 2025, care a stabilit că un stat membru nu poate recunoaște executarea unei pedepse într-un alt stat fără acordul explicit al statului emitent, în acest caz, România. Cu toate acestea, CAB a mers pe o interpretare „favorabilă” Alinei Bica, oferindu-i, de facto, o ieșire din urmărirea penală internațională.

Cum a justificat Curtea de Apel decizia

Potrivit motivării obținute de G4Media.ro, instanța din București a invocat trei criterii stabilite de CJUE pentru recunoașterea unei pedepse executate în alt stat:

• Durata pedepsei efectiv executate;
• Forma în care s-a executat pedeapsa, în raport cu legislația statului de condamnare;
• Șansele de reintegrare socială ale persoanei condamnate.

Curtea de Apel București a considerat că Alina Bica a executat efectiv 3 ani, 9 luni și 16 zile în Italia, după ce instanța din Bari a scăzut perioada petrecută în arest preventiv în România.

Regimul de executare, potrivit Curții italiene, a presupus ca Bica să rămână în arest la domiciliu între orele 21:00 și 7:00, iar în restul zilei să meargă la serviciu. În plus, i s-au impus interdicții privind anumite activități și locuri.

Judecătorii români au concluzionat că această formă de executare este „similară” cu arestul la domiciliu din Codul penal român, fiind o măsură privativă de libertate care poate fi dedusă zi la zi din durata pedepsei cu închisoarea.

„Deși forma de executare stabilită de Curtea din Bari nu există în legislația română, ea prezintă similitudini clare cu măsurile preventive privative de libertate, iar durata acesteia trebuie recunoscută ca timp efectiv executat”, se arată în motivarea CAB.

Curtea română a mers și mai departe, preluând argumentele din hotărârea instanței italiene, care susținea că Bica este rezidentă în Italia, are legături sociale și profesionale puternice acolo, iar întoarcerea ei în România „nu ar fi oportună” pentru scopul reabilitării.

Pe baza acestei interpretări, Curtea de Apel București a declarat pedeapsa „executată integral” și a dispus retragerea mandatului european de arestare emis pe numele fostei șefe DIICOT.

Reacția experților în drept: „O decizie în disprețul CJUE”

Mai mulți specialiști consultați de G4Media.ro consideră hotărârea CAB „șocantă” și contrară deciziei Curții de Justiție a UE.

„Nu poți echivala o condamnare la închisoare cu un regim de arest la domiciliu în care persoana muncește ziua și stă acasă noaptea. Este o formă simbolică, nu o pedeapsă privativă de libertate în sensul legii. România nu trebuia să recunoască această așa-zisă executare. Este o interpretare periculoasă și în disprețul CJUE”, au explicat experții.

Aceștia subliniază că statul român ar fi trebuit să mențină mandatul european de arestare, întrucât recunoașterea unei pedepse „executate” în afara cadrului legal european ridică suspiciuni de favoritism și încălcări grave de procedură.

Cine sunt judecătorii care au semnat decizia

În centrul acestei hotărâri controversate se află judecătorul Cristian Bălan, șeful Secției a II-a Penale a Curții de Apel București. Cristian Bălan este partenerul de viață al avocatei Giulia Șologon, fostă stagiară la cabinetul Laurăi Vicol, actual deputat PSD și fostă șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Judecătorul Cristian Bălan nu este străin de decizii controversate. În iulie 2024, el a făcut parte din completul care a anulat condamnarea definitivă de 13 ani de închisoare a omului de afaceri Ovidiu Tender și a ridicat sechestrul pe averea acestuia, instituit pentru recuperarea unui prejudiciu de aproape 33 de milioane de euro.

Cel de-al doilea magistrat din complet, Irina Petre (fostă Timofte), a fost promovată de la Tribunalul București la Curtea de Apel în martie 2025. Ea a judecat anterior dosare mediatizate, inclusiv pe cel al patronului Realitatea TV, Maricel Păcuraru, iar ulterior a fost repartizată și în dosarul omului de afaceri Cristian Burci, patronul ziarului Adevărul.

Prin această decizie, Curtea de Apel București a închis, practic, cazul penal al Alinei Bica, echivalând o formă de arest la domiciliu din Italia cu o pedeapsă executată în România. În timp ce judecătorii români invocă interpretări juridice și principii de reintegrare socială, specialiștii în drept avertizează că decizia riscă să creeze un precedent periculos, în care persoane condamnate definitiv pot scăpa de închisoare sub umbrela unor formalități „asimilate” executării pedepsei.