Dr. Sorina Mustațea sugerează că o displazie de șold este o afecțiune în care articulația șoldului nu se dezvoltă normal, iar capul femurului nu se fixează corect în cavitatea bazinului. Problema poate apărea încă de la naștere sau se poate dezvolta treptat în copilărie.
Șoldul este una dintre cele mai importante articulații ale corpului, având rol esențial în mers, echilibru și mobilitate. Articulația funcționează ca o „bilă într-o cupă”, capul femurului fiind fixat într-o cavitate a bazinului numită acetabul.
Cum apare și cum se tratează o displazie de șold
În cazul displaziei de șold, această articulație nu este suficient de stabilă. Cavitatea poate fi prea puțin adâncă, iar capul femurului se poate deplasa parțial sau complet. Afecțiunea este întâlnită mai frecvent la nou-născuți și sugari, însă uneori este descoperită mai târziu, în copilărie sau chiar la adulți.
Displazia de șold poate varia de la forme ușoare până la luxație completă de șold. Diagnosticată și tratată precoce, afecțiunea are șanse foarte bune de recuperare. Netratată însă, poate duce la probleme de mers, dureri și uzura prematură a articulației.
Cauza exactă a displazie de șold nu este întotdeauna cunoscută, însă există mai mulți factori care cresc riscul apariției bolii. Afecțiunea apare mai frecvent la fete și la copiii care au avut poziție pelviană în timpul sarcinii. De asemenea, riscul este mai mare dacă există cazuri similare în familie, afirmă dr. Sorina Mustațea.
Sarcinile cu spațiu redus în uter, cum sunt cele gemelare, pot influența dezvoltarea șoldului. În unele situații, înfășarea foarte strânsă a copilului cu picioarele întinse poate favoriza agravarea problemei. La adulți, displazia de șold poate fi rezultatul unei forme ușoare nediagnosticate în copilărie.
Care sunt simptomele la care trebuie să fii atent
La nou-născuți și sugari, displazie de șold poate fi dificil de observat de către părinți. De multe ori, medicul este cel care identifică problema în timpul controlului pediatric.
Un semn posibil este diferența dintre pliurile de pe coapse sau dificultatea de a depărta complet picioarele copilului. În cazurile mai severe, unul dintre membre poate părea mai scurt. Pe măsură ce copilul începe să meargă, pot apărea șchiopătatul sau mersul instabil. Uneori copilul merge pe vârfuri pe partea afectată sau prezintă balans accentuat al corpului.
La adolescenți și adulți, simptomele includ durere în zona șoldului, rigiditate și limitarea mișcărilor. Durerea poate apărea după mers prelungit, efort fizic sau stat în picioare. În timp, afecțiunea poate duce la uzura articulației și apariția precoce a coxartroză.
Tratamentul depinde de vârsta pacientului și de severitatea afecțiunii. La sugari, formele ușoare de displazie de șold pot fi tratate cu dispozitive speciale care mențin picioarele într-o poziție corectă pentru dezvoltarea normală a articulației. Un exemplu cunoscut este hamul Pavlik. În cazurile mai severe poate fi necesară reducerea luxației și imobilizarea în aparat gipsat.
La copiii mai mari sau la adulți pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru corectarea poziției șoldului. Recuperarea medicală și exercițiile de kinetoterapie sunt importante pentru menținerea mobilității și întărirea musculaturii.
Netratată, displazie de șold poate provoca probleme serioase pe termen lung. Articulația se poate uza prematur, ducând la dureri cronice și limitarea mișcărilor. Multe persoane dezvoltă coxartroză la vârste mai tinere decât în mod normal. În formele severe pot apărea dificultăți importante la mers și scăderea calității vieții.
Așadar, o displazie de șold este o afecțiune care afectează dezvoltarea normală a articulației șoldului și poate apărea încă de la naștere. Diagnosticul precoce și tratamentul corect sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru dezvoltarea normală a mobilității.