La final de ediție, babetele bârfitoare vă prezintă una despre un conțilier giudețean de pe la usereu-minus, pre numele său Etien Ignățel. Gurile rele spun că, zâlele trecute, nenea Etien a fost văzut pren diverse crâșme și bodegi de pren buricu’ târgului, cu diverse personagii, care mai de care mai ciudate. Cică musiu Ignățel se lăuda în gura mare cum face el și drege și cum poate agiuta pe tătă lumea.
Mai mult, omul pare în lumea lui, făcând tăt felul de promisiuni, cum că rezolvă el tăti celea. Acu’, babetele bârfitoare îl cunosc drept cal breaz pe Etien, știu cum e numai gura de el, că promite di tăti la tătă lumea, dar, de fapt, nu face absolut nimic. În realitate, dacă nu se agiungea conțilier giudețean, nenea aista era bun ca suport de umbrele! Noroc că a pupat mereu poalele lui Măriusică Brobodea, altfel nu se agiungea el nici în usereu-minus!