Potrivit a numeroase studii, mulți copii prezintă tripanofobie, adică frică patologică de ace, de obiecte înțepătoare. Pentru a-i scăpa pe cei mici de această fobie, medicul Elena Cojocaru vine cu o serie de recomandări.
Frica de ace, frica de a fi înțepat sau tripanofobia este o fobie frecvent întâlnită la copii și nu numai, care poate declanșa anxietate, sincopă, stare de greață și, chiar, vertij. Faza de început a acestei fobii, care nu apare la toate persoanele afectate, este întâlnită în perioada de anticipare, înainte ca pacientul să vadă acele utilizate în diferite proceduri medicale. Aceasta se manifestă printr-o creștere a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, fiind apoi urmată de o scădere bruscă a tensiunii arteriale și a pulsului. Acest lucru duce, de regulă, la apariția stării de leșin.
Cum scăpăm copiii de frica de ace? Dr. Elena Cojocaru: „Părinții au un mare rol în a discuta cu copiii”
Dr. Elena Cojocaru, medic primar medicină de laborator, șef lucrări, Spitalul Clinic de Neurochirurgie ” N. Oblu” Iași a vorbit la BZI LIVE despre modalitatea în care copiii pot scăpa de frica de ace înainte de recoltarea unor probe de sânge sau a unui exudat faringian. Medicul le recomandă părinților să discute cu cei mici înainte de a veni la laborator și să le explice că urmează să se realizeze niște proceduri medicale, care sunt în favoarea lor, pentru a vedea dacă suferă de vreo boală.
„Cea mai grea recoltă este la copii. 80% dintre copii, arată studiile, prezintă tripanofobie, adică frică patologică de ac, de obiecte înțepătoare. Și, atunci, părinții ar trebui să le explice înainte de recoltă, de a veni la laborator, că urmează să se realizeze niște proceduri fie recoltă de prelevare de sânge, fie recoltare de exudat faringian, pentru că știm că ei pot avea infecții oro-faringiene mai dese și ar trebui să le explice care este metoda de a preleva aceste probe. Cel mai important este că se fac aceste investigații în favoarea lor, în a vedea dacă prezintă vreo boală, să se vadă statusul de sănătate, pe care îl au. Deci părinții au un mare rol în a discuta cu copiii. Pentru că, sincer, la laborator când vin și sunt mai multe persoane care așteaptă și își pierd răbdarea, e greu să stai să mai explici iarăși pentru un copil jumătate de oră.”, a declarat medicul Elena Cojocaru pentru BZI LIVE.
Medicul a mai precizat că există niște sisteme realizate special pentru copii, în care lipsește contactul vizual cu acul. Astfel, se pune antebrațul pe un suport, se aplică un aparat și, astfel, nu se vizualizează când iese acul din sistem.
„Aceste sisteme sunt făcute special pentru copii, mai ales că lipsește contactul vizual cu acul. Efectiv se pune antebrațul pe un suport, vine aparatul și practic nu se vizualizează când iese acul din sistem. Este recomandat pentru copii și pentru persoanele care sunt obeze și la care este foarte dificilă prelevarea de sânge sau, știți, că la fiecare pacient prezintă o altă distribuție a venelor la nivelul plicii cotului și atunci, dacă nu se observă, nu se vizualizează. Prin această aparatură se poate preleva la interval de trei minute altă persoaă, adică crește mult viteza de lucru de a preleva și a putea servi mai multă lume care așteaptă.”, a adăugat medicul.
În cât timp sunt gata rezultatele analizelor de sânge? Dr. Elena Cojocaru: „Problema e transportul probelor”
Pentru că timpul în care sunt gata rezultatele analizelor de sânge diferă de la un laborator la altul, medicul a explicat că problema constă în transportul probelor. În momentul intrării probei în laborator, dacă este urgență, într-o oră trebuie eliberat rezultatul.
„Ca laboratoare, toate au același standard de referință. În momentul intrării probei în laborator, dacă este urgență, într-o oră trebuie să eliberezi rezultatul. Problema constă în a ajunge proba la laborator și să vă dau un exemplu. La noi în spital, odată ce o probă a fost recoltată, ea este adusă imediat la laborator. Deci asistenta care vine, vine cu o probă. Am lucrat și la alte spitale, unde se aștepta să se recolteze la tot etajul, după care să vină cu toate probele la laborator. Depinde fiecare cum se organizează, aici este diferența. Din momentul intrării la laborator, nu trebuie să existe diferență între spitale. Problema e transportul probelor.”, a mai spus medicul Elena Cojocaru în emisiunea BZI LIVE.
Pleaca omul in cosmos, fac aia terapii genetice si eroii din linia intai tot cu sula-n mana. Faceti, ba, tratamente nedurerose pentru copiii ca cipuri vreti sa bagati la oameni in creier.