Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va asculta în septembrie obiecţiile Rusiei într-o procedură lansată de Ucraina după declanşarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean pe 24 februarie 2022, informează AFP, preluată de Agerpres.
Ucraina, care a sesizat cea mai înaltă jurisdicţie a ONU la scurt timp după declanşarea ofensivei forţelor ruse, acuză Rusia că a utilizat în mod eronat acuzaţii de genocid în estul Ucrainei pentru a-şi justifica invazia şi că Rusia însăşi a planificat un genocid.
În martie 2022, judecătorii CIJ au ordonat printr-o măsură urgentă Rusiei să îşi suspende operaţiunile militare, care continuă încă în Ucraina.
„Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va ţine audierile publice asupra obiecţiilor preliminare ridicate de Federaţia Rusă”, a anunţat CIJ, cu sediul la Haga, într-un comunicat.
32 de ţări, toate aliate occidentale ale Ucrainei, vor putea interveni
Rusia îşi va expune obiecţiile luni, 18 septembrie, iar Ucraina îşi va dezvolta argumentele a doua zi. Peste încă o zi, miercuri, 32 de ţări, toate aliate occidentale ale Ucrainei, vor putea interveni.
În iunie, CIJ a autorizat cele 32 de ţări să intervină de partea Ucrainei în acest dosar. Cu toate acestea, CIJ a respins cererea SUA. Intervenţiile aliaţilor se vor concentra în principal asupra competenţei CIJ în acest dosar. O decizie a jurisdicţiei ar putea lua luni de zile sau chiar ani.
O a doua expunere a argumentelor va avea loc pe 25 şi 27 septembrie.
Kievul a acuzat Rusia că a făcut referire la convenţia ONU asupra genocidului atunci când a afirmat la începutul războiului că ea a invadat Ucraina pentru a pune capăt la ceea ce Moscova a prezentat drept un genocid în regiunile proruse din estul Ucrainei.
Înainte Moscova a respins audierile
Înainte Moscova a respins audierile, afirmând într-o declaraţie scrisă că CIJ nu are competenţă în acest dosar, pentru că cererea Kievului nu s-ar afla sub incidenţa Convenţiei din 19948 asupra genocidului.
Ordinul CIJ prin care îi cerea Rusiei să pună capăt ofensivei sale era doar o decizie preliminară, în aşteptarea unei decizii care să stabilească dacă aceasta ţine de zona sa de competenţă.
CIJ a fost înfiinţată după Al Doilea Război Mondial pentru a regla diferendele între statele membre ale ONU. Deciziile sale sunt constrângătoare, însă ea nu are niciun mijloc pentru a le face să fie aplicate.