Curtea Penală Internaţională ar putea acuza Rusia de crime de război, pe motiv că a provocat în mod deliberat foamete în Ucraina după invazie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Avocaţii specializaţi în drepturile omului care colaborează cu procurorul general al Ucrainei pregătesc un dosar pentru crime de război pe care îl vor înainta Curţii Penale Internaţionale (CPI) în care acuză Rusia că a provocat în mod deliberat foamete în timpul conflictului care durează deja de 19 luni, relatează The Guardian, citat de News.ro.

Scopul este de a documenta cazurile în care invadatorii ruşi au folosit înfometarea ca armă de război, furnizând dovezi pentru ca CPI să lanseze prima urmărire penală de acest gen care l-ar putea pune sub acuzare din nou pe preşedintele rus, Vladimir Putin.

Yousuf Khan, avocat senior la firma de avocatură Global Rights Compliance (GRC), a explicat că „transformarea hranei în armă a avut loc în trei faze”, începând cu invazia iniţială, când oraşele ucrainene au fost asediate şi aprovizionarea cu alimente a fost întreruptă.

Curtea Penală Internaţională ar putea acuza Rusia de crime de război,

Printre incidentele documentate se numără cel în care 20 de civili au fost ucişi la Cernihiv, în dimineaţa zilei de 16 martie 2022, când bombe cu fragmentare ruseşti au explodat în faţa unui supermarket din oraş, unde ucrainenii stăteau la coadă pentru pâine şi alimente. Anchetatorii se concentrează, de asemenea, asupra asediului de la Mariupol, a adăugat Khan. Aprovizionarea cu alimente a fost întreruptă în oraş şi coridoarele de ajutor umanitar au fost blocate sau bombardate, ceea ce a făcut foarte dificilă sau imposibilă fuga civililor disperaţi şi înfometaţi.

Cea de-a doua fază include distrugerea rezervelor de alimente şi apă, precum şi a surselor de energie pe teritoriul Ucrainei în timpul luptelor, pe care avocatul le-a descris ca fiind „obiecte indispensabile pentru supravieţuirea populaţiei civile”.

Astfel de atacuri, a susţinut Khan, nu au fost „crime de rezultat, ci crime de intenţie”, deoarece „dacă elimini obiectele de care civilii au nevoie, cum ar fi infrastructura energetică în toiul iernii, există o previzibilitate a acţiunilor tale”. Oraşe precum Mikolaiv din sudul ţării au rămas fără apă potabilă încă de la începutul conflictului, după ce forţele ruseşti au capturat staţia de pompare care o furniza. Locuitorii rămaşi au fost forţaţi să se bazeze pe apa adusă zilnic cu maşina pentru a se asigura că au ce bea şi se pot spăla.

Al treilea element este reprezentat de încercările Rusiei de a împiedica sau restricţiona exporturile de alimente ucrainene. „Apoi, am văzut cum Rusia a atacat instalaţiile de cereale de pe Dunăre şi s-a angajat în impunerea unei poziţii de forţă la Marea Neagră”, a spus Khan, citând rapoarte ale oficialilor ucraineni potrivit cărora 270.000 de tone de produse alimentare au fost distruse între sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august.

Putin riscă o nouă punere sub acuzare la CPI

Noile acuzaţii potrivit cărora Rusia ar fi încercat să-i înfometeze pe ucraineni sunt cu atât mai sensibile cu cât sunt puse în lumină şi de istoria celor două ţări: în 1932-1933, milioane de oameni au murit de foame în Holodomor, o foamete forţată pusă la cale de guvernul sovietic al lui Iosif Stalin. Dar aceste acuzaţii au primit un accent reînnoit după adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU în 2018, care a condamnat utilizarea foametei ca armă de război, şi după revizuirea Statutului de la Roma care guvernează CPI, în 2019, pentru a extinde tipul de plângeri care pot fi aduse la instanţă.

GRC colaborează cu procurorii ucraineni până la sfârşitul anului viitor pentru a întocmi dosarul. Intenţia este de a depune plângerea în temeiul articolului 15 din Statutul de la Roma, care permite terţilor să trimită procurorului CPI informaţii despre presupuse crime de război. Procurorul, cu sediul la Haga, va fi cel care va decide dacă va continua sau nu. O parte din efortul avocaţilor va consta în identificarea autorilor, urmând să se stabilească inclusiv dacă se va solicita punerea sub acuzare a lui Putin, aşa cum s-a întâmplat în martie, când CPI a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui pentru că a supervizat „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în Rusia din teritoriile ocupate în timpul războiului.

Un argument similar ar putea fi invocat pentru crimele de foamete, a declarat Khan. „Putin ar putea purta răspunderea pentru că a comis faptele direct, împreună cu alţii şi/sau prin intermediul altora”, a argumentat el, precum şi pentru că nu a exercitat un control adecvat asupra militarilor ruşi sau a altor persoane acuzate de acte criminale specifice.

Avocaţii colaborează cu specialişti în informaţii din surse deschise pentru a detalia exemple de crime de război şi pentru a se angaja în analiza cartografierii pagubelor, adună date relevante, cum ar fi o numărătoare a convoaielor de ajutor respinse, şi studiază declaraţiile făcute de Putin şi de alţi lideri, până la nivel local, în timp ce încearcă să îşi construiască dosarul.

Refuzarea accesului civililor la alimente are loc în mod repetat în timpul conflictelor. Printre exemplele recente se numără Siria, unde guvernul lui Bashar al-Assad a fost acuzat că a aplicat strategia „îngenunchează sau mori de foame” pentru a forţa regiunile de opoziţie să se supună în timpul războiului civil din ţară, şi în Tigray, Etiopia, unde s-a estimat că 2 milioane de persoane au suferit din cauza lipsei de alimente începând din 2020, ca urmare a blocadei guvernamentale impuse provinciei rebele.