Președintele UDMR, Kelemen Hunor, cere prudență înainte ca noua Lege a salarizării să ajungă în Parlament. Liderul formațiunii susține că proiectul nu trebuie trimis la vot până când partidele nu stabilesc clar cum vor fi finanțate majorările salariale.
În opinia lui Kelemen Hunor, adoptarea unor creșteri fără identificarea surselor de bani ar putea pune viitorul Guvern în situația de a majora taxele și impozitele pentru a acoperi cheltuielile.
Declarațiile au fost făcute înaintea unei noi runde de negocieri de la Palatul Cotroceni privind forma proiectului de salarizare unitară, document care reprezintă și unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR.
„Sunt mai multe întrebări decât răspunsuri”
Kelemen Hunor spune că forma discutată în prezent nu oferă încă o imagine suficient de clară asupra modului în care va fi distribuit impactul financiar al noilor majorări.
Este vorba despre un impact bugetar estimat la aproximativ 12 miliarde de lei, însă liderul UDMR afirmă că partidele nu știu încă exact cum au fost repartizați banii între diferitele categorii de angajați din sectorul public.
„Nu avem răspuns în acest moment”, a declarat Kelemen Hunor atunci când a fost întrebat dacă au fost identificate sursele necesare pentru finanțarea creșterilor salariale.
El a adăugat: „Nu avem deocamdată nici măcar o poză unde au fost distribuiți acești bani. Pentru mine, deocamdată, sunt mai multe întrebări decât răspunsuri”.
Educația, Sănătatea, administrația publică, structurile de ordine publică și apărarea se numără printre domeniile pentru care trebuie stabilită repartizarea fondurilor.
UDMR nu vrea legea trimisă în Parlament fără acord politic
Liderul UDMR avertizează că, în lipsa unui acord între partidele care trebuie să susțină proiectul, legea ar putea fi modificată radical în Parlament.
Potrivit lui Kelemen Hunor, trimiterea proiectului fără o majoritate politică ar deschide calea unui val de amendamente, unele dintre ele putând schimba substanțial forma negociată.
„Dacă ajunge fără un acord politic, fără o majoritate politică în Parlament, nu are cum să iasă bine. Imediat apar o grămadă de amendamente, unele poate acceptabile, altele mai puțin”, a declarat acesta.
El consideră că un proiect care influențează salariile a aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public și are un impact major asupra bugetului trebuie să fie susținut politic înainte de a intra în procedura parlamentară.
„Eu nu aș încuraja pe nimeni să vină cu proiectul salarizării în Parlament fără un acord politic”, a punctat Kelemen Hunor.
Avertismentul privind majorarea taxelor
Una dintre principalele preocupări ale liderului UDMR este găsirea banilor pentru aplicarea noii legi. Kelemen Hunor susține că partidele trebuie să afle înainte de adoptare de unde vor proveni aproximativ patru miliarde de lei necesari pentru finanțarea măsurilor propuse.
El avertizează că, dacă legea va fi votată fără o soluție financiară și un nou Guvern va fi nevoit ulterior să majoreze taxele pentru a acoperi cheltuielile, UDMR nu va susține o asemenea abordare.
„Dacă noi adoptăm proiectul de lege fără să avem răspunsuri de unde vom lua cele patru miliarde și după aceea, în septembrie, vine un Guvern cu majorare de taxe și impozite, s-a terminat”, a avertizat liderul UDMR.
Kelemen Hunor insistă că sursele de finanțare trebuie identificate înainte ca legea să fie adoptată.
„De unde să găsească resurse Guvernul, dacă nu le-a găsit înainte? Sigur, doar prin creșterea taxelor, cu care eu nu sunt de acord”, a mai spus acesta.
UDMR vrea legea adoptată rapid, dar cu banii identificați
Deși critică forma actuală și lipsa unor clarificări financiare, Kelemen Hunor susține că legea trebuie adoptată cât mai repede. El a indicat actuala sesiune extraordinară a Parlamentului sau, cel târziu, săptămâna următoare drept interval pentru adoptare, dacă negocierile se finalizează.
În lipsa unei noi legi, actualele diferențe dintre categoriile de bugetari vor continua. În plus, salariile ar urma să fie oricum indexate anul viitor cu aproximativ 7-8%, în funcție de evoluția oficială a inflației.
O indexare generală nu ar rezolva însă inechitățile existente între diferitele categorii de angajați din sectorul public.
Kelemen Hunor propune și o modificare a sferei de aplicare a proiectului. El consideră că instituțiile care se autofinanțează, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), ar trebui eliminate din Legea salarizării.
Argumentul său este că aceste instituții nu sunt finanțate direct de la bugetul de stat, ci își obțin veniturile în principal din taxe și contribuții colectate în domeniile pe care le reglementează.
Negocieri intense pentru Sănătate și Educație
Poziția liderului UDMR apare în timp ce Ministerul Muncii lucrează la o nouă versiune a legii. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a anunțat deja modificări importante pentru Sănătate și Educație.
Potrivit acestuia, noua formă ar putea aduce majorări pentru peste 75% dintre angajații din sistemul medical, în timp ce în educație este pregătită o nouă grilă de salarizare, care ar urma să fie aplicată din 2028. Printre propuneri se află și majorarea semnificativă a plății cu ora pentru profesori.
În acest context, negocierile politice de la Cotroceni trebuie să stabilească nu doar forma finală a legii, ci și modul în care vor fi suportate financiar noile cheltuieli.