Deficitul bugetar al României a depășit 4% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele șapte luni ale acestui an

Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, a depășit pragul de 4% din PIB după primele șapte luni ale anului 2025. La jumătatea anului, acesta era de 3,68% din PIB, însă procentul actual este similar cu cel consemnat în aceeași perioadă a anului trecut.

În 2024, România a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% din PIB la finalul anului, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În termeni valorici, deficitul a atins 76,44 miliarde lei în perioada ianuarie–iulie 2025, față de 71,04 miliarde lei înregistrate în aceeași perioadă din 2024.

Guvernul intenționează să renegocieze ținta de deficit

Guvernul intenționează să renegocieze ținta de deficit pentru anul 2025, majorând-o la 8% din PIB, comparativ cu nivelul actual de 7,5%, potrivit unor surse politice. Începând cu 1 august 2025, Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat un pachet de măsuri fiscale menite să crească veniturile și să reducă sau să limiteze cheltuielile, urmând ca acesta să își angajeze răspunderea și pe un nou set de măsuri fiscale. Rămâne de văzut dacă noile decizii vor reuși să asigure o ajustare treptată a deficitului bugetar în scădere până la finalul anului.

În ceea ce privește veniturile, acestea au totalizat 370,77 miliarde lei în primele șapte luni din 2025, marcând o creștere anuală de 11,8%. Ca pondere în PIB, veniturile totale s-au majorat cu 0,74 puncte procentuale, dintre care 0,44 puncte procentuale reprezintă venituri curente, în special din impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări, iar 0,3 puncte procentuale provin din fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 35,31 miliarde lei, cu 21,3% mai mult decât anul trecut, creștere determinată în mare parte de avansul spectaculos al încasărilor din impozitul pe dividende (+84%), ca urmare a distribuirii dividendelor din 2024 și aplicării cotei de impozit de 8%.

De asemenea, impozitul pe salarii a înregistrat o creștere de 21,4%, peste ritmul fondului de salarii (+11,5%), în urma eliminării facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuțiile de asigurări au ajuns la 121,07 miliarde lei, în urcare cu 10,8%, evoluție influențată și de un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii, de 12,8 miliarde lei, comparativ cu 10 miliarde lei în 2024.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 26,17 miliarde lei, în creștere cu 11,1%, iar veniturile nete din TVA au ajuns la 69,99 miliarde lei, cu 5,7% mai mari decât în anul precedent, această evoluție fiind explicată de rambursări mai mari (+5,8%) și de un efect de bază ridicat. Accizele au adus 26,67 miliarde lei, cu 13,2% mai mult, pe fondul creșterilor la produsele energetice (+17,3%) și la tutun (+9,8%), în timp ce veniturile nefiscale au totalizat 34,71 miliarde lei (+8,9%), incluzând 1,6 miliarde lei recuperate în martie de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Totodată, sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au însumat 28,62 miliarde lei, în creștere cu 33,6%.

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 447,21 miliarde lei î

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 447,21 miliarde lei în primele șapte luni din 2025, ceea ce înseamnă o creștere nominală de 11,1% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 22,9% în 2024 la 23,6% în 2025. Cheltuielile de personal au fost de 99,72 miliarde lei, în creștere cu 7,9%, echivalentul a 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din 2024. Pentru bunuri și servicii s-au alocat 53,59 miliarde lei, o creștere de doar 0,5%, însă la nivelul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate s-a înregistrat o majorare de 1,8% pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, până la 31,71 miliarde lei, cu 9,83 miliarde lei mai mult decât în perioada similară din 2024.

Asistența socială a reprezentat 147,54 miliarde lei, mai mare cu 14,7% față de anul precedent, creștere determinată în special de recalcularea pensiilor din sistemul public, aplicată din septembrie 2024, conform Legii nr. 360/2023, dar și de plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, care au însumat 2,40 miliarde lei în primele șapte luni din 2025. Subvențiile s-au ridicat la 7,66 miliarde lei, fiind destinate în principal transportului de călători, sprijinului pentru agricultori și schemei de compensare a consumului de energie pentru consumatorii noncasnici, în valoare de 801,29 milioane lei.

Alte cheltuieli au totalizat 11,08 miliarde lei, incluzând burse pentru elevi și studenți, sprijin financiar pentru culte și despăgubiri civile, sumă cu 12,6 miliarde lei mai mare decât în 2024. Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile agricole, au însumat 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de anul trecut. Investițiile au ajuns la 61,68 miliarde lei, în creștere cu 8,23% față de 2024, când erau de 56,99 miliarde lei, și includ atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, scrie economedia.ro