Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat anul acesta între 19 și 23 ianuarie 2026, se anunță drept unul dintre cele mai importante din ultimii ani, atât prin temele abordate, cât și prin greutatea politică a participanților. În acest context, decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a nu participa la reuniunea din Elveția nu a trecut neobservată.
România va fi reprezentată la Davos de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, din delegație făcând parte și consilierul prezidențial Radu Burnete. O formulă diplomatică ce contrastează cu nivelul de reprezentare ales de multe alte state.
La Davos sunt așteptați lideri de prim rang ai scenei internaționale: președintele Statelor Unite, Donald Trump, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și șefii de stat sau de guvern ai Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit. De asemenea, va fi prezent și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Oferindu-și opinia asupra situației, deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu consideră că:
”miza politică a reuniunii este ridicată inclusiv prin anunțul unui acord comercial de proporții istorice: Donald Trump și Volodimir Zelenski urmează să semneze un program de aproximativ 800 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului, potrivit presei internaționale. Proiectul este gândit pe aproape un deceniu și va fi finanțat printr-un mix de împrumuturi, granturi guvernamentale și investiții private internaționale.”
Într-un asemenea cadru, lipsa șefului statului român din rândul liderilor prezenți poate fi interpretată nu doar ca o opțiune de agendă, ci și ca o oportunitate diplomatică ratată.
Mai mult, din punct de vedere diplomatic, alegerea Președintelui României de a nu participa la acest eveniment poate fi interpretat ori ca dezinteres, trimițând reprezentanți ai Ministerului de Externe ce sunt plasați sub funcția prezidențială ca ordine de precădere, ori ca o lipsă de pregătire pentru a purta discuții relevante pentru a promova interesele naționale.
În oricare dintre cele două ipoteze, percepția asupra României nu poate fi una pozitivă, datorită mesajului trimis.
”Deși prezența Ministerului de Externe asigură continuitatea reprezentării României, absența președintelui Nicușor Dan ridică întrebări legitime legate de nivelul de ambiție și vizibilitate pe care Bucureștiul și-l asumă pe scena internațională. Într-un forum unde contactele informale, discuțiile bilaterale și semnalele politice contează adesea la fel de mult ca documentele oficiale, prezența la cel mai înalt nivel poate face diferența. Din păcate, autoritățile de la București aleg încă o dată calea irelevanței și cvasi-anonimității într-o scenă globală unde prezența și dinamismul pot face o diferență majoră”, a precizat deputatul AUR.
Forumul Economic Mondial de la Davos, organizat de World Economic Forum, este una dintre cele mai influente platforme globale de dialog, unde se intersectează politica, economia, tehnologia și geopolitica. Evenimentul are loc anual în stațiunea Davos-Klosters și își propune să anticipeze tendințe și să contureze soluții pentru marile provocări ale lumii contemporane.
Tema ediției din acest an – „A Spirit of Dialogue” – reflectă nevoia tot mai acută de cooperare într-o lume fragmentată de conflicte, rivalități strategice și transformări tehnologice accelerate. Accentul cade, între altele, pe dialogul politic, cooperarea internațională și utilizarea responsabilă a inovației, inclusiv a inteligenței artificiale.
”În timp ce alte state folosesc Davosul ca pe o platformă de afirmare strategică și de consolidare a relațiilor, România pare să adopte o atitudine mai rezervată. Rămâne de văzut dacă această discreție va fi compensată prin rezultate diplomatice concrete sau dacă, dimpotrivă, va alimenta percepția unei politici externe prudente până la repliere. Într-o lume în care dialogul este declarat prioritar, dar puterea se joacă tot mai mult prin prezență și inițiativă, absența de la masă riscă să fie, uneori, cel mai puternic mesaj”, a concluzionat Cristina-Emanuela Dascălu.