Exodul magistraților! 14 decrete de pensionare au fost semnate într-o singură seară

Luni seară, 30 martie 2026, președintele Nicușor Dan a semnat 14 decrete de pensionare pentru judecători și procurori, în contextul modificărilor recente privind pensiile magistraților. Deciziile intră în vigoare imediat după publicarea lor în Monitorul Oficial și marchează un adevărat exod din sistemul judiciar.

Nicușor Dan a semnat 14 decrete de pensionare pentru magistrați

Modificările la pensiile speciale ale magistraților au declanșat reacții rapide. Luni seară, Nicușor Dan a semnat 14 decrete care vizează zece judecători și patru procurori. Unele dintre acestea prevăd pensionarea imediată, iar altele eliberarea din funcție și numirea în alte posturi, conform deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă aducem aminte că noua legislație stabilește vârsta de pensionare la 65 de ani și limitează cuantumul pensiei la maximum 70% din indemnizația netă lunară primită înainte de pensionare. Măsura a generat nemulțumirea unor membri ai sistemului judiciar, care o consideră insuficient pregătită și aplicată fără consultări suficiente.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legislația națională poate să stabilească atât limite maxime, cât și minime pentru pensiile magistraților. În acest sens, nu există un drept constituțional la un cuantum fix al pensiei. Această decizie a fost folosită pentru a fundamenta semnarea rapidă a celor 14 decrete, însă mulți judecători și procurori consideră că aplicarea ei a fost grăbită și fără o strategie clară pentru menținerea funcționării instanțelor.

Semnarea simultană a 14 decrete într-o singură seară este fără precedent și poate crea temporar goluri de personal în instanțe. Specialiștii subliniază că deciziile formale au fost prioritizate în defavoarea consultării și planificării, ceea ce ar putea afecta stabilitatea sistemului judiciar pe termen scurt.

Înalta Curte de Casație și Justiție contestă Guvernul

La scurt timp după semnarea decretelor, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a deschis un proces împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Instanța reclamă că nu au fost alocate fondurile necesare pentru plata salariilor restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii. În documentul depus, ÎCCJ cere includerea imediată a sumelor în buget și aplicarea unor penalități pentru fiecare zi de întârziere, inclusiv amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru prim-ministru și ministrul Finanțelor.

Procesul vizează, în special, decizia Guvernului de a redirecționa aproximativ 2 miliarde de lei din fondurile ÎCCJ către alte cheltuieli: 1,1 miliarde pentru ajutoare sociale și 770 de milioane pentru autorități locale. Instanța cere alocarea fondurilor restante în termen de 10 zile și avertizează asupra impactului asupra sistemului judiciar dacă acestea nu vor fi achitate.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, a transmis ICCJ.